PIB-ul R. Moldova a crescut cu 2.4% în 2025: IT-ul și agricultura - cele mai dinamice sectoare, iar comerțul și transportul au încetinit economia
Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova a crescut cu 2.4% în 2025, ajungând la 353.5 miliarde de lei. Creșterea a fost susținută în special de sectorul IT, agricultură, construcții și investiții, în timp ce comerțul, transportul și tranzacțiile imobiliare au frânat ritmul economiei.
Datele Biroului Național de Statistică arată că activitatea economică s-a accelerat spre sfârșitul anului, iar ritmul de creștere al R. Moldova s-a situat, în ultimul trimestru, peste media Uniunii Europene, însă sub nivelul unor economii din regiune, precum Cipru sau Polonia.
Evoluția economică a fost diferită de la un trimestru la altul. În primul trimestru din 2025, economia a înregistrat o scădere ușoară, de 1.3% față de aceeași perioadă din 2024, în timp ce în trimestrul al doilea PIB-ul a crescut cu 1.1%. Ritmul de creștere s-a accelerat în trimestrul al treilea, când economia a avansat cu 5.1%, iar în ultimul trimestru al anului creșterea a fost de 3.6%, comparativ cu perioada similară a anului precedent.
IT-ul și agricultura au împins economia în sus
Creșterea economică din 2025 a fost susținută în special de câteva domenii.
Unul dintre cele mai dinamice sectoare a fost cel al informațiilor și comunicațiilor, care a contribuit cu 0.9% la creșterea PIB. Acest domeniu reprezintă 7.5% din economie, adică aproximativ 26.5 miliarde de lei. Activitatea în IT și comunicații a crescut cu 12.5%.
Agricultura, silvicultura și pescuitul au avut aproape aceeași pondere în economie, de 7.4% din PIB, adică aproximativ 26.2 miliarde de lei. Producția agricolă mai mare a contribuit cu 0.8% la creșterea PIB, iar activitatea din acest sector a fost cu 10.7% mai mare decât în anul precedent.
Un alt sector important a fost cel al construcțiilor, care a reprezentat 7.2% din PIB, aproximativ 25.5 miliarde de lei. Activitatea în construcții a crescut cu 6.6%, iar acest sector a contribuit cu 0.5% la creșterea economiei.
Creșteri au fost înregistrate și în învățământ, sector care reprezintă 6.2% din PIB, adică aproape 21.9 miliarde de lei. Activitatea în acest domeniu a crescut cu 8.8%, contribuind cu 0.5% la creșterea PIB.
Administrația publică și apărarea, împreună cu sistemul de asigurări sociale obligatorii, reprezintă 4.1% din economie, aproximativ 14.5 miliarde de lei. Activitatea din acest sector a crescut cu 5.8%, ceea ce a adăugat aproximativ 0.2% la creșterea PIB-ului.
În același timp, industria prelucrătoare, care reprezintă 7.4% din PIB, adică aproximativ 26.2 miliarde de lei, a înregistrat o creștere de 3%. Evoluția acestui sector a contribuit cu aproximativ 0.2% la creșterea economiei.
*Imobiliarele, transportul și comerțul au încetinit creșterea economică
Nu toate sectoarele economiei au avut evoluții.
Tranzacțiile imobiliare, care reprezintă 7.8% din PIB, adică aproximativ 27.6 miliarde de lei, au înregistrat o scădere a activității cu 7.2%, ceea ce a redus creșterea PIB cu aproximativ 0.6%.
De asemenea, transportul și depozitarea, sector care reprezintă 4.2% din economie sau aproximativ 14.8 miliarde de lei, a înregistrat o scădere a activității cu 7.2%, care a însemnat o reducere cu circa 0.3% a PIB-ului.
Scăderi au fost înregistrate și în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv întreținerea și repararea autovehiculelor. Acesta este unul dintre cele mai mari sectoare ale economiei, reprezentând 15.2% din PIB, adică aproximativ 53.7 miliarde de lei. Activitatea comercială a scăzut cu 2%, ceea ce a redus creșterea economiei cu aproximativ 0.3%.
În același timp, serviciile administrative și serviciile de suport, care reprezintă aproximativ 1.2% din economie, au înregistrat o scădere a activității cu 11.5%, reducând PIB-ul cu aproximativ 0.2%.
Investițiile și consumul au ținut economia pe creștere
Din punctul de vedere al modului în care este utilizată economia, creșterea din 2025 a fost susținută, în principal, de investiții și consumul populației.
Investițiile în economie, reflectate prin formarea brută de capital fix, au crescut cu 16.9%. Acestea reprezintă aproximativ 22% din PIB și au contribuit cu 3.5% la creșterea economiei.
În același timp, consumul gospodăriilor populației, care reprezintă cea mai mare componentă a economiei, cu aproximativ 84.9% din PIB, a crescut cu 4%. Cheltuielile populației au contribuit cu aproximativ 3.4% la creșterea economică.
Un impact pozitiv, dar mai mic, a avut și consumul organizațiilor nonprofit care oferă servicii populației. Acest sector reprezintă 1.7% din PIB, iar creșterea activității cu 11.7% a contribuit cu aproximativ 0.2% la evoluția economiei.
Importurile au crescut mai repede decât exporturile
Evoluția comerțului exterior a redus o parte din efectele pozitive ale creșterii economice.
Importurile de bunuri și servicii au crescut cu 12.6%, în timp ce exporturile au crescut mult mai lent, cu 4.4%.
Din cauza acestei diferențe, exportul net a redus creșterea PIB cu aproximativ 5.8%.
Datele comparative arată că evoluția economiei Republicii Moldova este apropiată de tendințele din regiune.
În ultimul trimestru din 2025, creșterea economică a Moldovei de 3.6% a fost mai mică decât în Cipru, Polonia sau Macedonia de Nord, dar mai mare decât în multe alte state europene, inclusiv Germania, Bulgaria, Lituania, Ucraina sau Republica Cehă.
În același timp, media Uniunii Europene a fost de 1.6%, iar în unele state economia a stagnat sau chiar a scăzut.
Economia Republicii Moldova a trecut prin perioade foarte diferite în ultimii cinci ani, marcate de mai multe șocuri externe majore – pandemia de COVID-19, criza energetică și efectele războiului din Ucraina. În 2020, economia a intrat într-o recesiune puternică, iar PIB-ul s-a contractat cu 8.3%, pe fondul restricțiilor sanitare și al scăderii activității economice.
Anul următor a adus însă o revenire puternică. În 2021, economia Moldovei a crescut cu 13.9%, una dintre cele mai mari rate de creștere din regiune, pe fondul relansării consumului și al revenirii activității economice după pandemie.
Situația s-a schimbat din nou în 2022, când economia a fost afectată de criza energetică, consecințele războiului din Ucraina și o secetă severă în agricultură. În acel an, PIB-ul s-a redus cu aproximativ 5%.
În 2023, economia a revenit pe creștere, dar într-un ritm foarte lent, de aproximativ 0.8 - 1%, ceea ce a indicat o perioadă de stagnare economică. Tendința s-a menținut și în 2024, când creșterea economică a fost estimată la circa 0.1%.
CITIȚI ȘI:
