ÎN CONTEXT | Politolog: Axa România–Ucraina–Republica Moldova devine scutul regional în fața agresiunii ruse
Semnarea parteneriatului strategic dintre România și Ucraina ar putea consolida cooperarea regională în domeniile securității, economiei și energiei, consolidând totodată arhitectura de securitate pe flancul estic. Formatul trilateral România–Ucraina–Republica Moldova ar putea deveni un pilon de reziliență pentru Kiev, în condițiile în care resursele se epuizează, iar Ungaria blochează sprijinul european de 90 de miliarde de euro, susține politologul Marin Gherman.
„Dacă privim la vecinii Ucrainei, de Rusia nici nu trebuie să amintim. Avem în acest flanc al nostru, bilateral – pe de o parte româno-ucraineană, pe de altă parte frontiera cu Republica Moldova. Iată, cam acesta este triunghiul pe care trebuie să ne bazăm în continuare, chiar dacă avem încă multe probleme între noi și puține resurse. Și iată, Kievul a venit în tranzitul spre drumul său Zelenski spre Paris, să se faciliteze cumva rezolvarea problemelor acumulate, poate uneori întârziate sau nerezolvate”, a declarat Marin Gherman, în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
În actualul context de securitate, expertul consideră că relațiile bilaterale dintre statele din regiune au deja o bază solidă pentru aprofundarea cooperării: „Avem anumite perspective, dar avem și dosare la care trebuie încă să lucrăm și cred că este foarte bine că avem deja o bază solidă – un partener strategic pentru a redeschide aceste discuții într-un mod sincer în viitor”, constată Gherman.
Politologul a explicat că unul dintre subiectele discutate, astăzi, de liderii de la București și Kiev vizează sprijinul financiar pentru Ucraina, inclusiv pachetul în valoare de 90 de miliarde de euro blocat în prezent la nivel european.
„În această privință, Ucraina are nevoie foarte mult de sprijinul României și de această activitate de avocatură a tot ceea ce înseamnă efortul Ucrainei, pentru că banii necesari pentru funcționarea Ucrainei ca stat și a economiei se termină peste câteva luni. Și, desigur, blocajul acesta din partea Budapestei pune o serie de probleme economice și chiar militare pentru Kiev. Am observat discuțiile de astăzi și ce a spus Nicușor Dan despre faptul că va încerca să pună problema într-un mod mult mai tăios când se va discuta despre aceste realități. Totuși, nu cred că va ceda, cel puțin în viitoarele săptămâni sau luni – până în alegerile din Ungaria. (...) Pentru Viktor Orbán, a ceda acum înseamnă un sinonim al eșecului”, a explicat Marin Gherman.
Pe dimensiunea militară, politologul a evidențiat rolul experienței dobândite de Kiev în utilizarea dronelor și a amintit că „Iranul a sprijinit Rusia în războiul din Ucraina, iar primele drone au fost pilotate de specialiști iranieni”.
„Experiența acumulată de Kiev în domeniul războiului dronelor este un mare capital politic pentru Kiev, chiar dacă nu au bani, chiar dacă au alte probleme generate de război. Și această experiență, vedeți că este folosită acum și în relația cu România, și în relația cu Statele Unite ale Americii. (...) Este foarte bine ce se întâmplă această extindere a producției și coproducției româno-ucrainene de echipamente militare și de drone. Mai mult, România are nevoie și de experiența Ucrainei în ceea ce privește o posibilă apărare a propriului teritoriu de drone. Și nu este ceva nou, dronele ajung în România”, amintește Marin Gherman.
Alt domeniu important de cooperare dintre cele două state îl reprezintă securitatea energetică și dezvoltarea interconectărilor.
„Ucraina cred că are mult mai mult de câștigat decât România, pentru că Ucraina este statul atacat și Ucraina are nevoie de parteneri ca de aer. În primul rând s-a vorbit despre interconectoare electrice, energetice și aici regiunea Cernăuți și județul Suceava vor fi foarte importante, Bucovina istorică. În perioada de iarnă și de probleme energetice mari, România va putea, prin aceste interconectoare, să ajute cu curent electric Ucraina, dar și să preia capacitățile electrice atunci când vor fi în surplus. Desigur, echilibrarea sistemului energetic este necesară în contextul în care Ungaria și Slovacia au început să blocheze această cooperare, chiar dacă sunt în aceeași rețea regională energetică europeană”, precizează Gherman.
În final, expertul a subliniat că orice dialog diplomatic între statele din regiune reprezintă un pas important în consolidarea cooperării și stabilității regionale.
„Merită discutate și văzute cum vor fi implementate toate aceste proiecte pe viu. Merită monitorizate aceste garanții pe care doar verbal astăzi le-am auzit. (...) Așa cum ne spune experiența din trecutul relațiilor internaționale, orice pas ce îl facem prin comunicare internațională dintre vecini este mult mai bine decât să nu se fi întâmplat nimic în această ecuație și în aceste timpuri (n.r de război)”, a concluzionat Marin Gherman.
Parteneriatul strategic dintre România și Ucraina a fost semnat pe 12 martie la Palatul Cotroceni, în cadrul vizitei oficiale a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la București. Liderul de la Kiev a avut întrevederi cu președintele României, Nicușor Dan, și cu prim-ministrul Ilie Bolojan, discuțiile vizând cooperarea economică, militară, energetică și sprijinul politic pentru Ucraina. Liderul de la Kiev a vizitat și centrul de pregătire a piloților F-16 de la Fetești, acolo unde sunt pregătiți piloții ucraineni.
Oficialii au discutat despre situația războiului și industria de apărare, dar și despre respectarea drepturilor minorităților și situația școlilor cu predare în limba română din Ucraina. Totodată, a fost semnat un decret pentru stabilirea Zilei Limbii Române la 31 august.
