Republica Moldova nu intenționează să revină la gazul rusesc, în ciuda apelurilor opoziției. Igor Grosu: „Este o fumigenă”
Republica Moldova nu ia în calcul revenirea la gazul rusesc, în pofida apelurilor lansate de unele partide de opoziție pentru reluarea negocierilor directe cu Moscova. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că experiența ultimilor ani a demonstrat că Gazprom a folosit livrările de gaz ca instrument de presiune politică asupra Chișinăului.
Igor Grosu a comentat propunerile venite din partea unor politicieni din opoziție, care au sugerat că Republica Moldova ar trebui să revină la livrările directe de gaze din Federația Rusă.
„Eu îi aduc aminte acestui cetățean că, chiar în aceste clipe în care discutăm, contractul dintre Gazprom și Moldovagaz este valabil. El expiră, dacă nu greșesc, la sfârșitul acestui an. Dar problema nu e asta. Este o fumigenă pe care acest politican o aruncă și vrea să abuzeze, să paraziteze, numiți cum vreți, pe această situație de criză și să se dea mare și tare și util”, a declarat președintele Parlamentului în cadrul unei emisiuni de la Realitatea.
Potrivit lui Grosu, problema nu ține de existența contractului, ci de modul în care Federația Rusă a utilizat gazul în relația cu Republica Moldova. El a făcut referire și la situația livrărilor de gaz pentru regiunea transnistreană, menționând că acestea continuă prin mecanisme netransparente și că nu este clar cine achită costurile pentru consumul din stânga Nistrului.
„Eu cred că îl plătește cineva din Federația Rusă. Noi nu cunoaștem exact. Se face cu țârâita și de fiecare dată, de o zi pe alta, pentru că de fiecare dată băncile intermediare sau companiile europene, care au permisiunea sau nu sunt sub sancțiuni, urmăresc foarte atent acuratețea celor care face tranzacția”, a declarat Grosu, sugerând că și pentru Federația Rusă acest regim de la Tiraspol a ajuns „să fie tratat după principiul „geamantanul fără toartă”, pe care e greu să-l cari cu tine, dar ți-e și jale să-l abandonezi”.
Situația economică din stânga Nistrului rămâne fragilă, iar tot mai mulți locuitori ai regiunii vin să muncească pe malul drept, unde găsesc oportunități mai stabile, susține șeful Legislativului.
Republica Moldova dispune de alternative transparente și predictibile, inclusiv sprijin financiar din partea Uniunii Europene pentru depășirea crizei energetice, însă aceste soluții au fost respinse de așa-zisele autorități de la Tiraspol, a amintit Grosu.
„Eu cred că nu le refuză pentru că este decizia lor, ci pentru că li se dictează de la Kremlin”, a spus Igor Grosu, subliniind că pe termen lung regiunea transnistreană va trebui să se adapteze regulilor economiei de piață, pentru că „nu poți spera că acest model în care consumi resurse energetice și acumulezi miliarde de datorii va fi fără limite. Nu mai există așa un model”, a puctat președintele Parlamentului.
Anterior, și ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că reluarea unui contract de gaze cu Gazprom nu este o soluție justificată pentru Republica Moldova, în condițiile în care concernul rus nu și-a respectat în trecut obligațiile contractuale și a întrerupt unilateral livrările de gaze.
Potrivit ministrului, autoritățile de la Chișinău vor continua să mizeze pe diversificarea surselor de aprovizionare și pe integrarea pe piața energetică europeană, iar gazele pot fi achiziționate în continuare de pe piețele regionale. Junghietu a subliniat că Republica Moldova dispune și de rezerve strategice de aproximativ 50 de milioane de metri cubi de gaze, stocate în depozite subterane din Ucraina și România, care pot fi utilizate în caz de necesitate.
CITIȚI ȘI:
- Prețul gazelor nu va crește în martie, în pofida tensiunilor de pe piața energetică, dă asigurări ministrul Energiei
- Stocurile comerciale de gaze, utilizate aproape integral: În depozite rămân 8 milioane de metri cubi
- Ministerul Energiei propune noi reguli pentru stocurile de gaze destinate regiunii din stânga Nistrului
