Licitațiile publice din R. Moldova: Mai puține contestații după introducerea taxei, dar fraudele și blocajele persistă
Numărul contestațiilor în achizițiile publice a scăzut semnificativ după introducerea taxei de stat, însă sistemul continuă să fie afectat de tentative de fraudă, blocaje repetate ale procedurilor și vulnerabilități la nivelul autorităților locale. Declarații în acest sens au fost făcute de directoarea Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC), Angela Munteanu, în cadrul emisiunii „Pe Față” de la Moldova 1.
Potrivit acesteia, instituirea taxei de 0,35% din valoarea procedurii a redus aproape la jumătate numărul contestațiilor depuse lunar.
„Până la 16 iunie în anul 2025, media numărului de contestații pe lună era de 136. După instituirea taxei de stat, a scăzut până la 72 de contestații pe lună. Deci, au dispărut acele contestații care erau depuse numai de dragul blocării procedurilor sau numai de dragul tergiversării acestor proceduri”, a spus șefa ANSC.
Fraudele persistă: documente false și tentative de ocolire a regulilor
Cu toate acestea, instituția continuă să se confrunte cu tentative de fraudare a licitațiilor. Printre cazurile identificate se numără prezentarea unor documente false în cadrul procedurilor, inclusiv certificate bancare inexistente sau dovezi fictive privind achitarea taxei de stat.
În pofida scăderii numărului de contestații, unele licitații continuă să fie blocate perioade îndelungate. Potrivit directoarei ANSC, există cazuri în care aceeași procedură este contestată în mod repetat, ceea ce împiedică inițierea lucrărilor.
„Avem un singur caz, acesta cred că deja îl cunoaște toată lumea, este monitorizat și de societate civilă. Este o instituție din subordinea primăriei municipiului Chișinău. Aveam de nouă ori contestată una și aceiași procedură”, a declarat aceasta, subliniind că, în astfel de situații, proiectele rămân neimplementate luni la rând.
„Ping-pong” între autorități și firme în atribuirea contractelor
Situația este agravată și de modul în care unele autorități contractante aplică deciziile agenției. „Sunt situații când autoritățile contractante mimează acea procedură de reevaluare”, a spus Munteanu, explicând că atribuirea repetată a contractului aceluiași operator duce la reluarea contestațiilor și la un „ping-pong” procedural între participanți.
Cele mai multe contestații vizează lucrările de construcții – inclusiv drumuri și proiecte de infrastructură – dar și domeniul medical, unde procedurile sunt complexe și implică sume mari.
La nivel teritorial, municipiul Chișinău înregistrează cele mai multe contestații, urmat de Cahul, Hâncești, Bălți și UTA Găgăuzia, în contextul unui număr mare de proiecte și licitații desfășurate în aceste regiuni.
Directoarea ANSC a atras atenția că problemele sunt în mare parte sistemice, fiind generate de „planificarea defectuoasă, elaborarea documentației defectuoase și lipsa capacităților”, în special la nivelul autorităților publice locale.
ANSC nu se poate autosesiza în cazuri suspecte
Totodată, instituția are competențe limitate și nu poate interveni din oficiu în cazul suspiciunilor de nereguli.
„Agenția nu se poate autosesiza. Agenția examinează numai acele contestații care sunt depuse cu respectarea unor elemente la depunerea acestei contestații. În principiu pot fi depuse contestații și pe hârtie, dar marea majoritate a contestațiilor sunt depuse totuși în format electronic”, a precizat Munteanu, menționând că intervențiile sunt posibile doar în baza contestațiilor depuse de participanții la proceduri.
În contextul parcursului european, autoritățile pregătesc modificări legislative menite să crească transparența și eficiența sistemului.
„De la 1 ianuarie 2027 va intra în vigoare noua lege privind achizițiile publice care transpune în totalitate directivele Uniunii Europene. Legea 20, privind remediile și căile de atac care va reglementa activitatea agenției”, a declarat șefa ANSC.
Potrivit datelor prezentate de directoarea generală a ANSC în cadrul emisiunii, volumul procedurilor analizate de agenție este în continuă creștere. În 2025, valoarea acestora a depășit 8 miliarde de lei, față de circa 6 miliarde în 2024, iar, în total, de la crearea instituției,au fost verificate proceduri de achiziție a căror valoare totală se ridică la cifra de peste 45 de miliarde de lei.
