Sistemul de reciclare din R. Moldova prinde contur: „Comparativ cu anii precedenți, reușim să reciclăm mult mai mult”
Republica Moldova avansează în dezvoltarea unui sistem eficient de colectare selectivă și reciclare a deșeurilor, însă rămâne în urmă față de alte state. Deși progresul este vizibil, este nevoie de educație, infrastructură și reguli mai stricte pentru a accelera procesul, afirmă Mihail Grecu, directorul unui sistem colectiv de colectare din R. Moldova.
„În Republica Moldova, suntem ca niște copii care începem să reciclăm”, a declarat Grecu, la emisiunea Bună dimineața de la Moldova 1, subliniind că țara este „mult în spate” la capitolul reciclare și colectare selectivă.
Cu toate acestea, există evoluții anuale.
„Mergem cu pași bine stabiliți și vedem rezultate de la an la an. Comparativ cu anii precedenți, reușim să reciclăm mult mai mult”, a punctat Mihail Grecu.
În prezent, cele mai reciclate deșeuri sunt ambalajele din hârtie și carton, sticla, precum și echipamentele electrice și electronice, bateriile și acumulatoarele.
„În fiecare zi avem ceva nou, adică facem progrese noi în reciclare”, a precizat directorul.
Educația, cheia schimbării
Unul dintre cele mai mari obstacole rămâne lipsa educației în domeniu.
„Nu am avut educație. Considerăm că gunoiul este gunoi”, a explicat Grecu.
Potrivit lui, schimbarea trebuie să înceapă de la vârste fragede.
„Trebuie să începem de la cei mici. Noi, de exemplu, avem programe pentru grădiniță, pentru școli. Venim, povestim cum e corect să reciclăm, cum e corect să facem selectiv distribuția de deșeuri”, a subliniat Mihail Grecu.
Scopul este ca deșeurile să fie percepute diferit: „Să nu fie gunoi, dar să devină o resursă pentru noi”.
În acest fel, spune el, pot fi economisite resurse naturale și îmbunătățită calitatea mediului și a vieții.
Ce facem cu plasticul
În ceea ce privește plasticul, directorul sistemului colectiv de colectare spune că sticlele din plastic sunt relativ ușor de reciclat.
Sunt puncte de colectare prin municipiul Chișinău, de unde sticlele sunt preluate și ulterior trimise, în mare parte, peste hotare, unde sunt transformate în materie primă pentru produse noi.
Totuși, nu toate tipurile de plastic sunt ușor de reciclat. În acest sens, autoritățile caută constant soluții, inclusiv dezvoltarea unor minilinii de sortare.
Un pas important ar putea fi implementarea sistemului de depozit pentru ambalaje, planificat pentru lansare în 2026. Acesta ar putea crește semnificativ rata de reciclare.
„Rezultatele din alte țări arată că este o metodă foarte bună”, a spus Grecu, menționând că în unele state se ating rate de până la 95% pentru ambalaje precum cele din plastic, sticlă, aluminiu.
De ce ajung deșeurile în aceeași mașină
Un aspect frecvent criticat de cetățeni este colectarea aparent amestecată a deșeurilor. Directorul explică faptul că acestea sunt ulterior sortate.
„La linii de sortare sunt divizate, deoarece nu sunt resurse suficiente pentru o logistică separată pe tipuri de deșeuri, așa cum se întâmplă în alte țări”.
Chiar și așa, el încurajează populația să continue sortarea: „Cei care fac selecția de acasă sunt cu un pas mai înainte”.
Grecu consideră că, odată cu dezvoltarea infrastructurii, vor fi necesare și sancțiuni mai stricte.
„Doar prin anumite amenzi și amenzi dure putem învăța”, a subliniat acesta, invocând în acest context exemplul centurii de siguranță, unde sancțiunile rapide au schimbat comportamentul populației.
Menționăm că Ziua Mondială a Reciclării este marcată anual pe 18 martie și reprezintă un prilej de creștere a gradului de conștientizare a importanței adoptării unui comportament responsabil față de mediu.
La nivel global, diferențele rămân semnificative. Țări precum Japonia și Coreea de Sud sunt lideri în reciclare, în timp ce alte regiuni încă se confruntă cu lipsa infrastructurii.
Republica Moldova încearcă să recupereze decalajul, într-un proces care depinde atât de autorități, cât și de implicarea fiecărui cetățean.
CITIȚI ȘI:
