SONDAJ | Șapte din zece moldoveni, îngrijorați de starea mediului, însă doar 30% colectează deșeurile separat
Șapte din zece cetățeni ai Republicii Moldova se declară îngrijorați de starea mediului, însă nivelul de informare rămâne moderat, iar comportamentele ecologice sunt limitate în special de lipsa infrastructurii și de costuri, arată datele Barometrului opiniei publice în domeniul tranziției verzi, lansat pe 18 martie 2026, de Ziua Globală a Reciclării.
Studiul, realizat la sfârșitul lunii noiembrie - începutul lui decembrie 2025 pe un eșantion reprezentativ la nivel național, arată că populația este sensibilă vizavi de problemele de mediu, dar există discrepanțe importante între percepție și realitate.
Potrivit datelor sondajului, aproximativ 70% dintre respondenți sunt preocupați de starea mediului atât la nivel național, cât și global. Mai sensibile sunt femeile, persoanele de vârstă medie și înaintată, precum și cetățenii din mediul urban.
Printre motivațiile preocupărilor sunt în primul rând impactul asupra sănătății și familiei, al generațiilor viitoare, și abia apoi afectarea agriculturii, resurselor naturale, frecvența fenomenelor extreme, creșterea prețurilor.
„Motivațiile sunt, în principal, de natură umană: grija pentru generațiile viitoare, sănătatea proprie și a familiei sunt în prim-plan”, a precizat sociologul Vasile Cantarji, într-o conferință de presă.
În același timp, 55% dintre respondenți se consideră informați, însă sociologul subliniază că această percepție este relativă.
„Respondenții mereu supraapreciează propriul nivel de informare. În realitate, nivelul este mai degrabă unul moderat sau scăzut”, constată specialistul.
Sociologul atrage atenția asupra unei tendințe paradoxale: în localitățile unde serviciile de evacuare și gestionare a deșeurilor lipsesc cu desăvârșire, sunt foarte mulți respondenți care apreciază pozitiv acest serviciu.
De asemenea, sondajul arată că moldovenii adoptă practici ecologice mai ales acolo unde acestea nu implică costuri sau infrastructură complexă. De exemplu, un număr mare de respondenți declară că aruncă deșeurile în locuri amenajate, merg pe jos sau economisesc energie și apă.
În schimb, reciclarea și colectarea separată rămân dependente de condițiile existente.
„Aceste servicii sunt prezente în măsura în care această infrastructură este disponibilă”, a precizat sociologul.
Totuși, între 40% și 60% dintre cetățeni spun că folosesc produse ecologice, donează obiecte sau utilizează pungi biodegradabile.
Un aspect important evidențiat de studiu este că, acolo unde există infrastructură, comportamentul se schimbă rapid.
Barierele: infrastructura și banii
Principalele obstacole în adoptarea comportamentelor ecologice sunt lipsa infrastructurii, costurile ridicate și nivelul insuficient de informare. Între 34% și 37% dintre respondenți indică necesitatea sprijinului din partea autorităților.
„Prezența sau absența infrastructurii este principala barieră”, a subliniat Cantarji.
Pe locul doi se află lipsa banilor, urmată de lipsa informării și de obiceiurile cotidiene. Totodată, doar aproximativ 20% dintre respondenți spun că nu consideră aceste practici o prioritate sau că nu cred în impactul lor.
Un alt factor important este lipsa de încredere în procesul de reciclare. Persistă percepții precum că reciclarea nu este dusă până la capăt, spune sociologul, ceea ce indică necesitatea unor campanii de informare mai eficiente.
Transportul „verde”, aproape inexistent
Datele arată că mobilitatea ecologică este încă la început în Republica Moldova. Doar 8% dintre respondenți utilizează automobile hibrid sau electrice, iar cele complet electrice sunt sub 2%.
Mai mult, 51% dintre cetățeni nu intenționează să treacă la un automobil mai ecologic, în timp ce 32% spun că ar dori, dar nu își permit și doar 11% au un plan concret în acest sens. Prin urmare, precum a punctat sociologul, suntem „departe de a ne bucura” de o tranziție reală în acest domeniu.
La capitolul consumului de resurse, fiecare al treilea respondent recunoaște că risipește energie sau apă, iar 25% sunt preocupați de risipa alimentară. Totuși, 90% cred că utilizarea eficientă a resurselor le-ar aduce economii.
Cele mai populare măsuri sunt cele accesibile, precum utilizarea becurilor LED sau deconectarea aparatelor nefolosite. În schimb, investițiile mai costisitoare, cum ar fi izolarea termică a locuințelor, sunt mai puțin frecvente.
„Costul echipamentelor eficiente este principala barieră”, a explicat Cantarji, iar soluția indicată de respondenți este reducerea costurilor și acces mai facil la tehnologii.
Chiar și în aceste condiții, sondajul arată o deschidere semnificativă către soluții verzi. Șapte din zece respondenți declară că intenționează să investească în tehnologii ecologice pentru gospodărie, în special în energie regenerabilă și produse biodegradabile.
Totuși, această disponibilitate depinde în mare măsură de sprijinul financiar și de accesul la infrastructură.
„Costul ridicat și lipsa sprijinului financiar sunt principalele obstacole”, a concluzionat sociologul.
„Tranziția verde nu poate fi impusă, ci înțeleasă”
Secretarul de stat la Ministerul Mediului, Grigore Stratulat, a declarat, la evenimentul de prezentare a datelor sondajului, că barometrul opiniei publice este „un instrument extrem de important”, deoarece arată nu doar percepțiile cetățenilor, ci și „cât de pregătită este populația să accepte și să participe în acest proces”.
Stratulat a insistat că „tranziția verde nu poate fi impusă, ci trebuie înțeleasă, acceptată și susținută de către populație”.
Totodată, el a evidențiat că Republica Moldova trece printr-un moment de transformare profundă, iar instrumente precum responsabilitatea extinsă a producătorului „nu mai sunt opționale, ci esențiale”.
Reprezentanta rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova, Seher Ariner, a subliniat că tranziția verde devine tot mai importantă, fiind „din ce în ce mai recunoscută ca fiind o prioritate în Republica Moldova”. Aceasta a atras atenția asupra discrepanțelor din teren.
„Doar 47% din respondenți sunt mulțumiți cu serviciile municipale, dar practicile de reciclare încă rămân slabe, iar 58% din respondenți identifică ca barieră principală lipsa de infrastructură”, a punctat Seher Ariner.
În acest context, oficiala a evidențiat necesitatea extinderii sistemelor de colectare a deșeurilor și a cooperării instituționale, menționând că „tranziția verde este o responsabilitate comună, de cooperare și de acțiuni comune împreună cu instituțiile guvernamentale, partenerii de dezvoltare și alți actori”.
Barometrul opiniei publice în domeniul tranziției verzi a fost realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing CBS-AXA la comanda PNUD Moldova prin intermediul proiectului „Facilitarea unei tranziții verzi incluzive în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană.
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de 1.335 de persoane adulte, datele fiind colectate în perioada 21 noiembrie – 9 decembrie 2025, prin interviuri la domiciliu. Sondajul are o marjă de eroare de ±2.7%.
CITIȚI ȘI:
