Italienii, așteptați la urne timp de două zile la referendumul pentru modificarea Constituției
Italienii sunt așteptați la urne, timp de două zile, pe 22 și 23 martie, pentru un referendum privind o reformă judiciară propusă de prim-ministra Giorgia Meloni, pe care oponenții săi o acuză că subminează independența puterii judecătorești, informează AFP.
Acest vot, pentru care nu este necesar un cvorum, riscă să se transforme într-un referendum privind liderul italian, în perspectiva alegerilor parlamentare din 2027.
Guvernul condus de Giorgia Meloni consideră această reformă constituțională indispensabilă pentru a garanta imparțialitatea sistemului judiciar.
Într-un mesaj video publicat săptămâna aceasta, Meloni a calificat-o drept „o ocazie istorică de a face sistemul judiciar mai meritocratic, mai responsabil și mai eficient”.
Opoziția vede în aceasta o încercare de a pune sub control magistrații, criticând o reformă care nu abordează problemele de fond, precum procesele prea lungi sau închisorile supraaglomerate.
Elly Schlein, președinta Partidului Democrat (centru-stânga), a denunțat un proiect de lege redactat defectuos și care „slăbește independența puterii judecătorești”.
Reforma vizează separarea carierelor judecătorilor de cele ale procurorilor și modifică funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), organismul care supraveghează toți magistrații și se ocupă de repartizări, mutări și promovări.
Un eșec al referendumului ar fi o lovitură dură pentru Meloni, care conduce din octombrie 2022 un guvern de coaliție de o stabilitate neobișnuită, scrie news.ro. Ea a exclus însă categoric ideea de a demisiona în cazul unei înfrângeri.
Secțiile de votare se vor închide luni la ora 14:00 GMT, iar rezultatele sunt așteptate în aceeași zi. Ultimele sondaje indică faptul că cele două tabere sunt la egalitate.
Fostul prim-ministru conservator Silvio Berlusconi era cunoscut pentru conflictele sale cu justiția, pe care o acuza că este de stânga, dar Meloni și miniștrii săi au criticat, de asemenea, în repetate rânduri deciziile pe care le consideră prea îngăduitoare, în special în materie de imigrație.
Opunându-se acestei reforme, peste 80% dintre membrii Asociației Naționale a Magistratilor Italieni (ANM) au participat la o grevă de o zi în februarie 2025.
În cadrul unei dezbateri publice de luna trecută, ministrul Justiției, Carlo Nordio, care calificase criticile judecătorilor drept „litanii capricioase”, a declarat că reforma ar permite să se pună capăt unui „mecanism para-mafiot” din cadrul sistemului judiciar.
Șefa cabinetului său, Giusi Bartolozzi, a stârnit critici aprige declarând că reforma va permite „scăparea” de magistrații care acționează ca „plutoane de execuție”.
Cel mai controversat aspect al reformei se referă la modificările aduse CSM, ai cărui membri erau până acum aleși de colegii lor și de Parlament. Reforma ar împărți CSM în două consilii distincte: unul pentru judecători, celălalt pentru procurori, și ar fi creată o nouă curte disciplinară compusă din 15 membri. Trei membri ar fi numiți de președintele Republicii, alți trei ar fi aleși prin tragere la sorți dintr-o listă întocmită de Parlament, iar nouă ar fi aleși prin tragere la sorți dintre judecători și procurori.
Pentru avocatul de penal Franco Moretti, care conduce campania pentru „nu”, noua curte disciplinară riscă să devină „potențial brațul armat al politicii”. „În caz de nevoie, ar putea fi folosită pentru a regla conturile, ca să spunem așa, cu acea parte a puterii judecătorești care a îndrăznit să o atingă”, a declarat el recent.
A doua măsură constă în împiedicarea judecătorilor sau a procurorilor să treacă de la o funcție la alta, chiar dacă doar o mică minoritate face acest lucru. Din 2022, aceștia au dreptul să-și schimbe postul o singură dată în primii zece ani de carieră. Acest sistem este considerat de mulți magistrați ca un bastion împotriva ingerințelor politice, dar susținătorii reformei afirmă că relațiile prea strânse dintre procurori și judecători sunt în detrimentul acuzaților.
CITIȚI ȘI:
