Ungaria, la răscruce: Cum exportă Rusia modelul de interferență electorală testat în Republica Moldova
Pe 12 aprilie 2026, vor avea loc alegeri parlamentare în Ungaria, cel mai serios test electoral pentru premierul Viktor Orbán și partidul său „Fidesz”, aflat de 16 ani la guvernare. Pentru a obține al cincilea mandat consecutiv, prim-ministrul Ungariei a apelat la ajutorul strategilor politici și agenților Kremlinului, care urmează o operațiune similară celei folosite de Rusia în ultimele scrutine din Republica Moldova.
Rețeaua de dezinformare pro-Kremlin „Matrioșka”, care a desfășurat o agresivă campanie de manipulare în Republica Moldova, înainte și în timpul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, a început să difuzeze pe rețeaua de socializare X videoclipuri despre pregătirea unei presupuse lovituri de stat în Ungaria, în cazul victoriei partidului de guvernământ „Fidesz” și a unui pretins atentat asupra liderului formațiuni, premierului Ungariei, Viktor Orbán, relatează agents.media, cu trimitere la cercetători ai proiectului „Bot blocker”, care monitorizează activitatea boților pro-Kremlin.
Primul videoclip despre o posibilă tentativă de asasinat asupra lui Orbán a fost publicat pe 17 martie, fiind atribuit serviciului internațional de radiodifuziune al Germaniei, Deutsche Welle. Videoclipul a adunat aproape 100 de mii de vizualizări. În acesta se spune că „refugiați ucraineni au murit în Ungaria în timp ce încercau să detoneze un dispozitiv exploziv lângă biroul prim-ministrului Viktor Orbán”.
Două zile mai târziu, a fost publicat un nou videoclip fals, cu logo-ul Companiei „Teleradio-Moldova”, în care se spune că maghiarii primesc mesaje de la ucraineni cu îndemnuri „de a lua armele, de a se opune autorităților și de a-l ucide pe Orbán”. Într-un alt clip, cu logo-ul platformei media ucrainene United24, care a adunat 23 de mii de vizualizări, se afirmă că Oleg Tatarov, șeful adjunct al Biroului prezidențial al Ucrainei, ar fi îndemnat maghiarii „să voteze cu propriul sânge” și să „elibereze Ungaria prin vărsare de sânge”. Într-o altă postare pe X se afirma că „Ucraina caută să răspândească flacăra revoluțiilor sângeroase în toată Europa, începând cu Ungaria”.
Sunt doar câteva exemple din campania de dezinformare a rețelei rusești „Matrioșka”, care a început să publice videoclipuri și postări false despre alegerile parlamentare din Ungaria din 13 martie. Iar din 19 martie, alegerile sunt menționate în toate clipurile publicate de boții coordonați.
„Din experiența Republicii Moldova și a Armeniei, acesta este unul dintre cei mai buni indicatori ai obiectivelor campaniei”, a afirmat un reprezentant al proiectului „Bot blocker”, într-un comentariu pentru agenst.media. Potrivit lui, în premieră, rețeaua rusească de dezinformare folosește amenințări cu o pretinsă lovitură de stat în cazul victoriei unui candidat pro-Kremlin.
Un atentat simulat asupra lui Orbán pentru a influența alegerile
Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) ar fi propus înscenarea unei tentative de asasinat asupra prim-ministrului Ungariei, pentru a-i crește șansele electorale în ajunul alegerilor parlamentare din 12 aprilie. Informația apare într-un raport intern al SVR, ajuns în posesia serviciilor secrete europene, a relatat, sâmbătă, 21 martie, The Washington Post.
Conform documentului citat de publicație, reprezentanții serviciului ar fi sugerat „schimbarea fundamentală a întregii paradigme a campaniei electorale”, prin mutarea accentului „din sfera rațională a problemelor socio-economice în cea emoțională”, unde temele centrale ar urma să fie securitatea statului, stabilitatea și protejarea sistemului politic.
Purtătorul de cuvânt al lui Orbán, Zoltán Kovács, nu a răspuns solicitărilor de a comenta raportul SVR, interferența electorală rusă și relațiile premierului cu Moscova. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins raportul, afirmând că este „un nou exemplu de dezinformare”, iar Ambasada Federației Ruse la Budapesta a afirmat că Moscova nu se amestecă în politica internă a altor state.
Publicația subliniază că nu există date privind vreo tentativă reală de asasinat asupra lui Viktor Orbán. Iar faptul că astfel de scenarii ar fi fost analizate arată cât de mari sunt mizele Kremlinului în alegerile din Ungaria.
Kremlinul îl consideră pe Orbán un aliat de valoare și, evident, nu poate rămâne pasiv când poziția politică a acestuia este amenințată. Orbán a susținut în mod constant interesele Moscovei în cadrul UE și NATO. Își folosește dreptul de veto pentru a bloca ajutorul financiar vital destinat Ucrainei și aderarea la Uniunea Europeană a Ucrainei și, indirect, a Republicii Moldova.
Alegerile din Ungaria, o reluare a confruntării electorale din Republica Moldova
Despre presupusa operațiune rusească de influențare a alegerilor parlamentare din Ungaria, menită să-l mențină la putere pe Viktor Orbán și care urmează același tipar pe care Rusia l-a aplicat în Republica Moldova, a scris la începutul lunii martie portalul de investigații VSquare, care citează surse din serviciile de securitate europene.
Operațiunea ar fi coordonată de Serghei Kirienko, primul adjunct al șefului administrației prezidențiale a lui Putin și principalul arhitect al infrastructurii de influență politică a Rusiei atât pe plan intern, cât și extern.
Cunoscut ca „mâna dreapta a lui Putin” sau „cardinalul gri” al Kremlinului, Kirienko a fost numit în 2025 „curator” al Republicii Moldova, înlocuindu-l pe Dmitri Kozak. A fost cel care a coordonat direct interferența hibridă rusă în alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, inclusiv activitatea subversivă a fugarului Ilan Șor, finanțarea ilegală a partidelor, coruperea electorală și campanii de manipulare informațională. Scopul a fost discreditarea guvernării proeuropene de la Chișinău, preluarea puterii și sabotarea parcursului european al țării.
În Ungaria, la fel ca în Republica Moldova, operațiunea rusească de influențare a scrutinului parlamentar presupune și implicarea personalului Ambasadei Rusiei de la Budapesta. Potrivit VSquare, la Budapesta activează, sub acoperire diplomatică, trei ofițeri ai Direcției Principale de Informații a Rusiei (GRU), care se ocupă de manipularea rețelelor sociale și coordonează acțiunile cu organizatorii campaniei partidului lui Orbán, „Fidesz”.
Ajuns cel mai tânăr premier din istoria Rusiei, la 35 de ani, Serghei Kirienko a devenit ulterior o figură-cheie în administrarea zonelor ocupate de Rusia în Ucraina, de la referendumuri trucate în aceste zone, până la administrarea politicilor de război hibrid. Despre o presupusă campanie pe rețelele sociale, atribuită Rusiei, menită să îl sprijine pe Orbán și să slăbească opoziția, a relatat și Financial Times.
Campania electorală, dominată de acuzații de ingerință externă
„Fidesz” se confruntă cu o opoziție credibilă și unită în jurul Partidului „Tisza” condus de Péter Magyar, un fost insider al sistemului, care a devenit principalul rival al lui Orbán. Sondajele sugerează o cursă extrem de strânsă, uneori cu avans pentru „Tisza”, în special în rândul alegătorilor deciși.
Campania electorală este extrem de tensionată, cu acuzații reciproce de manipulare a sondajelor, denigrare și temeri că rezultatul ar putea fi contestat de partea învinsă, ceea ce ar putea genera o criză politică majoră. Cele două tabere își aduc acuzații reciproce de ingerință externă. Orbán susține că rivalul său este „o marionetă” a Bruxellesului și Kievului, în timp ce Magyar afirmă că premierul încearcă să se mențină la putere cu ajutorul Kremlinului.
La demonstrațiile rivale organizate de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, pe 15 martie, Orbán, a promis că Ungaria nu va fi „o colonie ucraineană”, că guvernul său „va păstra Ungaria ca o insulă de siguranță și calm într-o lume atât de haotică” și a cerut Ucrainei să înceteze „atacurile” împotriva Ungariei, pe fondul disputei privind conducta Drujba.
La rândul său, Magyar a promis că partidul său va obține „o victorie atât de mare, încât va fi vizibilă chiar și de la Kremlin”. În ajun, Péter Magyar declara că premierul Viktor Orbán ar fi invitat în țară angajați ai GRU, a căror misiune ar fi „să influențeze alegerile din Ungaria”. „Același lucru l-au făcut anterior în Moldova”, a declarat liderul opoziției, calificând situația drept „absolut fără precedent”.
Orbán joacă, în mod tradițional, pe temerile cetățenilor. Dacă anterior amenința că, în cazul înfrângerii „Fidesz”, Ungaria va fi „inundată” de migranți, acum sperie electoratul cu războiul. Principalul antierou al campaniei sale electorale este președintele ucrainean Volodimir Zelenski, despre care afirmă că ar vrea să tragă Europa, în general, și Ungaria, în particular, în războiul cu Rusia, și să lase Ungaria fără petrol și gaze.
De cealaltă parte, Magyar, care s-a aflat mult timp în „Fidesz”, cunoaște foarte bine strategia electorală a partidului și nu ezită să o folosească. Se întâlnește frecvent cu alegătorii din orașele mici și din sate, care au reprezentat întotdeauna baza electorală principală a partidului de guvernământ, și încearcă să câștige voturile maghiarilor din diaspora, în special ai celor din România. El vorbește constant despre corupția puterii și nepotism, slăbirea economiei țării prin favorizarea oligarhilor, pierderea fondurilor UE prin antagonizarea Bruxelles-ului, necesitatea combaterii influenței politice ruse și despre sprijinirea aderării Ucrainei la UE.
Sistem electoral mixt
Parlamentul Ungariei – Adunarea Națională – este format din 199 de membri, aleși pentru un mandat de patru ani, printr-un sistem electoral mixt, care îl combină pe cel majoritar uninominal și pe cel proporțional pe liste de partid. Direct sunt aleși 106 de deputați, prin majoritatea simplă a voturilor, în circumscripții uninominale.
Celelalte 93 de locuri sunt atribuite printr-un sistem de reprezentare proporțională, pe liste închise într-o singură circumscripție națională. Pragul electoral pentru intrarea în parlament este de 5% pentru un singur partid, 10% pentru o alianță de două partide și 15% pentru trei sau mai multe.
În cei 16 ani de guvernare, Orbán a modificat de mai multe ori legislația electorală, fiind acuzat de oponenți că a remodelat întregul sistem electoral în avantajul său. În una din ultimele modificări, la finele anului 2024, Parlamentul ungar a redus numărul de circumscripții din capitala Budapesta, un bastion al opoziției, de la 18 la 16, în timp ce în județul Pesta numărul circumscripțiilor a crescut de la 12 la 14. Au avut loc modificări ale delimitărilor în unele părți ale județelor Csongrád – Csanád și Fejér. Coaliția de guvernare a invocat atunci rezultatele recensământului din 2022. Potrivit opoziției, adevăratul scop a fost slăbirea poziției sale în respectivele circumscripții electorale, mai ales în capitală.
