Raport CRJM: Atacurile asupra apărătorilor drepturilor omului persistă în R. Moldova
Organizațiile societății civile și apărătorii drepturilor omului din Republica Moldova continuă să fie ținta unor atacuri constante, inclusiv al campaniilor de discreditare, intimidare și dezinformare, potrivit unui nou raport publicat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova.
Raportul, intitulat „Radiografia atacurilor asupra organizațiilor societății civile și apărătorilor drepturilor omului din Republica Moldova în 2025”, reprezintă cea de-a opta ediție a unei serii de monitorizări care urmăresc evoluția mediului civic din țară.
Autorii explică faptul că prin „atacuri” sunt înțelese declarațiile și acțiunile persoanelor publice (politicieni, demnitari, formatori de opinie sau creatori de conținut) care au drept scop discreditarea sau subminarea activității organizațiilor civice și a apărătorilor drepturilor omului. Acestea se manifestă prin etichetări și insinuări, asocierea cu subiecte controversate, denigrări publice și amenințări, hărțuire sau inițierea unor procese judiciare abuzive.
În multe cazuri, atacurile sunt parte a unor campanii mai extinse de dezinformare, propagate prin articole media, postări pe rețele sociale, canale anonime sau declarații publice.
Jurnalista Elena Celac, de la Radio Moldova Comrat, a devenit victima unei campanii de hărțuire online, constând în injurii, etichetări jignitoare, amenințări și acuzații nefondate, lansate de mai multe profiluri pe rețele de socializare.
Mai multe organizații neguvernamentale de media, coordonate de Centrul pentru Jurnalism Independent, au condamnat ferm aceste campanii de denigrare și hărțuire și au solicitat organelor de drept să sancționeze autorii calomniilor și injuriilor, precum și să asigure protecția libertății de exprimare și a siguranței jurnaliștilor.
Potrivit raportului, astfel de atacuri survin mai ales atunci când persoanele și organizațiile susțin reforme democratice, promovează integrarea europeană, apără drepturile omului, inclusiv ale grupurilor vulnerabile și beneficiază de finanțări externe.
Autorii afirmă că aceste activități sunt frecvent prezentate în mod distorsionat în spațiul public, ceea ce contribuie la crearea unui climat de neîncredere și stigmatizare. Astfel de acțiuni pot duce la autocenzurare și la scăderea implicării civice, iar experiența altor state arată că stigmatizarea societății civile poate deveni un precursor al unor acțiuni mai dure din partea autorităților.
Fenomenul nu este specific doar Republicii Moldova, fiind caracteristic statelor cu democrații fragile. Tendința a fost confirmată inclusiv la nivel internațional, iar metodele utilizate devin „din ce în ce mai sofisticate și răspândite”.
Ediția actuală a raportului a fost extinsă pentru a include și evoluțiile de la începutul anului 2025, inclusiv reacțiile generate de suspendarea unor finanțări externe, un eveniment care a avut un impact semnificativ asupra sectorului asociativ.
Prin acest document, organizațiile semnatare solicită autorităților publice și actorilor politici să asigure un mediu sigur pentru activitatea societății civile. Raportul are și rolul de a oferi organizațiilor un instrument de reacție și de a consolida solidaritatea în sectorul civic, în fața presiunilor și campaniilor de discreditare.
CITIȚI ȘI:
