Danemarca: Guvernul de stânga câștigă alegerile anticipate printr-o politică de dreapta și datorită traumatismului Trump
La putere din 2018, lidera social-democraților, Mette Frederiksen, a recâștigat în alegerile de marți un al treilea mandat de prim-ministru. Totuși, deși sprijinul acordat Ucrainei și poziția fermă față de Donald Trump în ceea ce privește Groenlanda i-au adus recunoaștere pe scena europeană, partidul său a avut dificultăți în sondaje.
Partidul social-democrat al lui Mette Frederiksen a recâștigat, așadar, alegerile anticipate de marți, 24 martie, jucând pe traumatismul creat de revendicarea asupra Groenlandei, exprimată recent în mod insistent de Donald Trump.
Dincolo de particularitatea de a organiza alegeri generale, fie și anticipate, într-o zi de marți, cum s-a întâmplat marți, 24 martie, Danemarca reprezintă politic o țară de care se ține seama în UE, atât pentru că este țara de tutelă a Groenlandei, insulă polară autonomă râvnită de Donald Trump, cât și prin caracterul atipic al guvernului de coaliție de acolo, precum și datorită măsurilor stricte împotriva migrației pe care le aplică un guvern nominal de centru-stânga, care va trebui acum să formeze o nouă coaliție guvernamentală, pentru un al treilea mandat al social-democratei Mette Frederiksen.
Blocul de stânga demisionar al șefei guvernului Mette Frederiksen a ieșit în frunte marți seară, deși semnificativ în urma dreptei și extremei drepte. Centrul ar putea juca de acum un rol de factor decisiv în negocierile pentru formarea noii coaliții. Coaliție care își va păstra specificul politic unic în Europa, un model pentru mulți alții.
„Consens privind politica de migrație”
Deși Danemarca este condusă de o politiciană socialistă, Mette Frederiksen, aceasta dorește astfel reguli mai stricte pentru solicitanții de azil și o abordare mai dură a apărării europene în fața unei Rusii expansioniste.
În 2019 deja, Frederiksen a câștigat alegerile pledând pentru o politică de migrație ultra-restrictivă, inspirată de Dansk Folkeparti (DF, Partidul Popular Danez), în speranța de a recâștiga alegătorii atrași de extrema dreaptă. În ultimele săptămâni, ea a anunțat restricții suplimentare, în special privind expulzarea cetățenilor străini condamnați la pedepse cu închisoarea. Dar aceste măsuri nu au stârnit prea multă agitație.
Într-adevăr, majoritatea europenilor, de la lidera italiană Giorgia Meloni la premierul polonez Donald Tusk și chiar cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, se află acum de partea șefei guvernului danez atunci când vine vorba de susținerea unei abordări mai stricte a migrației.
Reformele propuse de guvern vor crește cerințele de deportare a cetățenilor străini condamnați la un an sau mai mult pentru infracțiuni grave. Alte planuri includ introducerea etichetării electronice pentru persoanele fără permis de ședere care încalcă cerințele de raportare, apoi redeschiderea ambasadei Danemarcei în Siria – sursă a multor migranți – și numirea unui emisar pentru deportări.
Copenhaga intenționează, de asemenea, să exploreze un potențial prim centru de recepție al UE în afara blocului comunitar și să intensifice revizuirile pentru revocarea permiselor de refugiat.
Danemarca, Polonia, Italia și alte șase țări ale UE au solicitat oficial o regândire a Convenției europene a drepturilor omului. Documentul a fost publicat în urma unei întâlniri la Roma între Giorgia Meloni și Mette Frederiksen, ambele având poziții foarte ferme în materie de imigrație. De asemenea, a fost semnat de liderii Austriei, Belgiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Republicii Cehe.
Apoi, rămâne acest factor care nu este deloc folcloric: Danemarca a respins interesul lui Donald Trump de a achiziționa Groenlanda, un teritoriu autonom dependent de Danemarca. Danemarca a insistat cu fermitate că insula nu este de vânzare.
Iar Frederiksen este una dintre cele mai puternice voci din Europa care vorbește și despre necesitatea descurajării Rusiei, declarând că blocul comunitar ar trebui să devină cu totul independent de SUA în materie de apărare în următorii cinci ani.
Este însă puțin probabil ca Copenhaga să îmbrățișeze ideea, promovată de țările din sudul Europei, ca UE să facă în comun datorii pentru a finanța intensificarea apărării.
