Aproape 100 de persoane din R. Moldova, pe lista de așteptare pentru un transplant de rinichi sau ficat: Lipsa de donatori, principala problemă
Numărul persoanelor care au nevoie de un transplant este în continuă creștere, în R. Moldova fiind active în prezent două liste de așteptare. Potrivit datelor oficiale, 31 de pacienți așteaptă un transplant renal, în timp ce aproape 60 de persoane au nevoie de un transplant hepatic. Medicii avertizează că principalul impediment în salvarea acestor vieți rămâne deficitul acut de donatori.
În R. Moldova au fost efectuate, pe parcursul anului trecut, 128 de operații de transplant, finanțate din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală. Zece au fost transplanturi hepatice, șase - transplanturi renale, aproximativ 30 - transplanturi de cornee, precum și diferite transplanturi de țesuturi.
„Este o cifră îmbucurătoare. Începând cu anul 2020, numărul de transplanturi era în continuă descreștere și noi, în sfârșit, am ajuns la acel număr prepandemic sau comparabil cu anul 2019, având în vedere acel număr de transplanturi de organe care au fost efectuate anul trecut”, a declarat Grigore Romanciuc, directorul Agenției de Transplant, la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1.
Totuși, lipsa de donatori continuă să fie o problemă.
Potențialii donatori pot fi atât persoane în viață, cât și cele aflate în moarte cerebrală, a precizat, la aceeași emisiune, Viorel Nacu, șeful Băncii de Țesuturi Umane de la Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie din Chișinău.
„Persoane în viață sunt mai puțini donatori de țesuturi, fiindcă, evident, putem dona numai ceea ce nu avem nevoie deja. Acesta este complexul fetoplacental după naștere, care rămâne ca un deșeu biologic. După endoprotezări de șold sau altele, când este necesar de a înlătura o porțiune de os pentru a plasa proteza care înlocuiește articulația - tot ar putea fi utilizată ca transplant. Și deja pacienții decedați - coordonatorii de transplant discută cu rudele acestora. Atunci când este acordul rudelor, ele semnează pentru acest lucru, se face prelevare de organe, inclusiv de țesuturi. Dacă acum un an au fost în jur de 900 și ceva de țesuturi transplantate, anul trecut - 1.050. Aceleași endoprotezări care se fac pe larg, inclusiv în Republica Moldova, duc și la complicații ulterioare, la resorbția țesutului osos, care este tot mai necesar pentru intervențiile chirurgicale repetate la acești pacienți”, a spus Viorel Nacu.
Autoritățile își propun să extindă numărul de donatori de organe prin autorizarea mai multor instituții medicale de a stabili diagnosticul morții cerebrale.
„Există proiectul autorizării mai multor instituții medicale capabile să efectueze diagnosticul morții cerebrale, precum și să poată menține acel donator în moarte cerebrală. Pe parcursul acestui an, vor fi întreprinse măsuri pentru identificarea acestor instituții și autorizarea lor”, a anunțat directorul Agenției de Transplant.
Legislația națională nu stipulează că organul sau donatorul trebuie să fie neapărat din Republica Moldova, însă intervențiile chirurgicale care sunt efectuate la noi în țară sunt acoperite din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală.
„Pacientul trebuie să fie cetățean al Republicii Moldova și să aibă poliță de asigurare medicală. În acest caz, el poate beneficia atât de prelevare de organe, cât și de transplant gratuit, de acoperirea cheltuielilor. În mare parte, intervențiile chirurgicale efectuate în țară sunt de la cetățenii Republicii Moldova pentru cetățenii R. Moldova”, a conchis directorul Agenției de Transplant, Grigore Romanciuc.
