RAPORT | Consiliul Audiovizualului a aplicat sancțiuni de 250.000 de lei posturilor TV pentru reflectarea alegerilor parlamentare din 2025
Consiliul Audiovizualului (CA) a monitorizat peste 15.800 de ore de emisie și a aplicat sancțiuni de peste 250 de mii de lei în 2025, în special pentru modul în care televiziunile au reflectat alegerile parlamentare. Raportul de activitate al instituției pentru anul trecut, prezentat pe 26 martie în plenul Parlamentului de șefa CA, Liliana Vițu, a fost criticat de opoziție, care a pus la îndoială eficiența sancțiunilor și imparțialitatea pieței media.
Potrivit Lilianei Vițu, principala direcție de activitate a CA a fost supravegherea modului în care serviciile media au reflectat scrutinul din 28 septembrie 2025, fiind monitorizate, în premieră, toate cele cinci tipuri de programe electorale prevăzute de lege.
În total, Consiliul a analizat conținutul media a 22 de posturi TV și circa 15.840 de ore de emisie, aplicând sancțiuni în valoare de 251 de mii de lei pentru abateri constatate în campania electorală.
De asemenea, au fost identificate și sancționate 23 de cazuri de discurs discriminatoriu, bazate pe criterii precum vârsta, starea de sănătate sau orientarea sexuală.
Un caz aparte a vizat postul public regional TV Găgăuzia, CA constatând derapaje editoriale, inclusiv reflectare părtinitoare și promovarea unor narațiuni asociate Federației Ruse.
Raportul mai evidențiază o problemă sistemică: scăderea conținutului local. Analiza comparativă pentru 2024 - 2025 arată o diminuare a producției autohtone și încălcări frecvente ale cotelor privind programele locale și cele în limba română.
În același timp, în 2025 au fost aplicate pentru prima dată sancțiuni și pentru servicii media neliniare. De exemplu, postul „Canal 5” a fost amendat cu 85 de mii de lei pentru promovare politică nemarcată, iar „Gagauziya Radio Televizionu” – cu 30 de mii de lei pentru difuzarea unor mesaje false sau înșelătoare.
Pe partea de reglementare, Consiliul Audiovizualului a aprobat zeci de rapoarte ale furnizorilor media, a organizat concursuri pentru frecvențe radio și a retras sau respins mai multe licențe de emisie.
Totodată, instituția și-a extins atribuțiile, inclusiv prin crearea unei direcții dedicate supravegherii serviciilor media neliniare, în contextul alinierii legislației la standardele europene.
Pentru anul 2026, Consiliul Audiovizualului și-a propus organizarea concursului pentru alegerea membrilor Consiliului de supraveghere al „Teleradio-Moldova”; elaborarea procedurii de certificare a notificatorilor de încredere; crearea Registrului furnizorilor serviciilor media neliniare și a Registrului furnizorilor serviciilor de platformă de partajare a materialelor video etc.
De asemenea, instituția își propune actualizarea legislației pentru alinierea la directivele europene și implementarea unui mecanism de depunere electronică a rapoartelor anuale de activitate ale furnizorilor și distribuitorilor de servicii media audiovizuale.
Aproape jumătate din oferta operatorilor de cablu - posturi din Rusia
Deputata comunistă Inga Sibova a invocat rapoarte internaționale și a criticat modul în care a fost reflectată campania electorală.
„Canalele de televiziune demonstrau afiliere politică, timpul acordat concurenților electorali a fost diferit. Cum instituția condusă de dumneavoastră a reacționat la aceste încălcări și ce intenționați să faceți în următoarea perioadă ca să nu mai avem aceste încălcări?”, a întrebat legislatoarea.
Ea a adus în discuție și fenomenul autocenzurii: „Libertatea mass-media în Moldova este fragilă, restricții prea multe și a apărut un fenomen cum este autocenzura. În opinia dumneavoastră, fenomenul de autocenzură cumva contribuie pozitiv la democrația Republicii Moldova?”.
Rapoartele internaționale arată progrese, dar există în continuare probleme, a admis șefa CA. „Consiliul Audiovizualului a monitorizat activ acoperirea mediatică, a sancționat instituțiile care au încălcat regulile, deși monitorizarea a relevat și disparități semnificative”, a spus Vițu.
Deputatul comunist Andrei Godoroja a atras atenția asupra presiunii asupra difuzorilor și a cerut mai mult sprijin pentru producția locală și orientare spre conținut european.
„Cadrul legal adoptat pune o presiune destul de mare pentru a difuza produsul autohton. Ce măsuri întreprinde instituția pentru a sprijini acești difuzori (...) pentru a fi creat acest produs autohton, de calitate?”, a întrebat el.
Liliana Vițu a respins ideea că cerințele ar fi exagerate și a pledat pentru creșterea ponderii limbii române și a conținutului european la televiziunile autohtone.
„Tre-patru ore e foarte puțin. Trebuie să ajungem cel puțin la o paritate de 50 la 50, astfel încât limba română să nu fie o cenușăreasă în propria sa țară”, a spus Liliana Vițu.
Ea a invocat și un dezechilibru major în piață. „Noi aveam acum în oferta distribuitorilor 189 de posturi din Federația Rusă. Asta înseamnă 46% din tot ce oferă operatorii de cablu și doar 20% vin în limba română”, a punctat Vițu.
Creanțe de șase milioane de lei
Discuțiile au vizat și problema amenzilor neîncasate.
„La finele anului 2024, (...) au fost stabilite creanțe la amenzile aplicate de către CA în sumă de șase milioane de lei. Spuneți-ne ce acțiuni ați întreprins pentru a diminua sau a lichida aceste creanțe?”, a întrebat deputata Blocului „Alternativa”, Liliana Iaconi.
„Toate amenzile pe care CA le aplică merg la trezoreria de stat. CA-ului nu îi revine niciun leu. Codul nu ne stabilește o astfel de responsabilitate. Noi am transmis o solicitare la Ministerul Finanțelor să ne spună cum să ținem această evidență așteptăm răspuns”, a arătat Liliana Vițu.
Deputata socialistă, Adela Răileanu, a acuzat CA de „*cenzurarea” spațiului audiovizual, punctând că deciziile sale, inclusiv interzicerea unor posturi TV, au diminuat numărul de telespectatori - de la 350 de mii pe zi până în 2020 la 118 mii în 2025.
Deputatul blocului „Alternativa” Ion Chicu a acuzat Consiliul că tratează selectiv plângerile și protejează anumite posturi TV.
„Dumneavoastră ați refuzat să examinați demersul meu, am mers în instanță, am câștigat în prima instanță și dumneavoastră ați decis nu să vă conformați legislației și deciziei instanței, dar să mergeți la Curtea de Apel, pentru a apăra și în continuare Jurnal TV”, a declarat acesta.
Liliana Vițu a respins acuzațiile și a explicat că situația a fost una procedurală: „Nu a fost întrunit votul pentru luarea unei decizii. Deci, a fost paritate, ca să nu spunem că am refuzat petiția dumneavoastră”.
Ea a apărat și libertatea programelor satirice, afirmând că sancționarea acestora ar crea un precedent periculos.
„Dacă începem să sancționăm satira politică, atunci mă tem că Parlamentul trebuie să fie primul care să se pună în rând pentru a primi amenzi. O societate care are simțul umorului și în care satira stă bine are șanse la democratizare”, a punctat Vițu.
Parlamentul a luat act de raportul de activitate al CA pentru anul 2025 și a recomandat instituției să-și consolideze, printre altele, procesele de monitorizare, să modernizeze mecanismele de reglementare și să propună modificări la cadrul legal în funcție de evoluțiile tehnologice și de recomandările europene.
Totodată, Parlamentul a solicitat intensificarea eforturilor de promovare a educației media și a competențelor informaționale atât în rândul profesioniștilor din domeniu, cât și al publicului larg.
