Corespondență Dan Alexe | Belgia scoate armata pe străzi pentru a proteja comunitatea evreiască
Săptămâna aceasta, guvernul federal al Belgiei a scos din nou patrule de militari înarmați și în uniformă pentru a proteja locurile de cult și alte instituții ale comunității evreiești a țării, care adăpostește instituțiile UE și NATO.
Nu este deloc prima oară când belgienii văd în stradă patrule de militari cu mitraliere și în ținută de camuflaj. Este un reflex specific belgian și francez: atunci când statul simte o amenințare acută, apelează la armată.
Ministrul belgian de Interne, Bernard Quintin, a declarat marți că, în loc să aștepte ca cineva să fie rănit într-un alt atac antisemit, va desfășura soldați în toată Belgia pentru a proteja comunitățile evreiești.
Este vorba în special de cartierele evreiești din Bruxelles și Anvers (Antwerpen), după ce recent au avut loc câteva atentate eșuate, în Belgia, dar și în Olanda. Sinagogile au fost ținta unor incendii, iar o școală evreiască a fost lovită de o explozie. Atentatele erau amatoricești, nimeni nu a fost rănit, iar pagubele au fost minore. Cu toate acestea, intenția a devenit clară, iar autoritățile s-au grăbit să identifice incidentele drept acte antisemite. Se estimează și că, în Belgia, unele celule pro-iraniene au vrut să-și demonstreze capacitatea de a stârni teamă în populație.
Desfășurarea militarilor a început încă de luni seară, cu aproximativ 200 de soldați desemnați pentru a păzi instituții precum școlile evreiești, muzeul evreiesc și ambasada Israelului, pentru o perioadă de trei luni.
Această măsură vine în urma unei explozii din 9 martie la o sinagogă din Liège și fusese deja anunțată săptămâna trecută. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării a declarat că poliția federală belgiană coordonează desfășurarea atât a soldaților, cât și a ofițerilor de poliție. Se așteaptă ca soldații să ajute și la paza gărilor și să sprijine poliția în operațiuni coordonate la scară largă.
Asta a venit exact în momentul în care Belgia a comemorat zece ani de la atentatele sinucigașe cu bombă de la Bruxelles, comise de teroriști islamiști locali, în aeroport și în metrou, care au cauzat, în martie 2016, moartea a 35 de persoane și au făcut sute de răniți.
Un alt subiect sensibil este acela că, la zece ani după atacuri, unele victime se plâng că încă nu le-au fost recunoscute efectele fizice sau psihologice, ceea ce le limitează efectiv dreptul la despăgubiri. Pe lângă cele 32 de decese directe, alte patru persoane au murit după atacuri, traumatizate de evenimente. Katarina Viktorsson, a cărei mamă a fost ucisă pe aeroport în 2016, s-a sinucis acum câteva săptămâni și a fost identificată duminică, fiind a 36-a victimă a acelor atacuri din 2016.
Atentatele islamiste din Bruxelles din martie 2016 au venit atunci la câteva luni numai după atentatele din Paris din noiembrie 2015, asasinii islamiști sinucigași provenind aproape cu toții din Bruxelles, din cartierul Molenbeek.
Unii, în Franța, au cerut atunci „bombardarea orașului Molenbeek”, iar președintele François Hollande, din acel moment, a arătat cu degetul spre actele teroriste islamiste organizate în Belgia, țara fiind atunci, și chiar după aceea, acuzată că a eșuat în prevenirea terorismului... motiv pentru care desfășurarea actuală a militarilor pe străzi pare a avea și un scop ostentativ de demonstrație „grafică”, vizuală, a dorinței de a reuși, cu riscul de a face Bruxelles, cu militari pe străzi, să aducă cu un oraș din Orientul Apropiat.
Tentativă trecută de terorism nuclear
Belgia a trecut deja foarte aproape și de un alt soi de terorism. În această țară care adăpostește cartierul general al NATO, prezența unor rachete nucleare americane „ne-desfășurate” (ogivele „desfășurate” sunt cele deja instalate pe rachete) pe baza militară din Kleine-Brogel este de mult un secret al lui Polichinelle, de mai multe decenii. Depozitul este cunoscut, iar Ministerul belgian al Apărării a obținut din partea companiei Google să estompeze imaginile aeriene ale bazei de la Kleine-Brogel.
Ultima dată când a fost invocată posibilitatea ca teroriști să încerce organizarea unui atac asupra bazei nucleare din Belgia a fost în 2003, când fostul fotbalist belgian-tunisian Nizar Trabelsi a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru că pregătea un atac cu un camion de explozibili asupra bazei americane de la Kleine-Brogel.
În octombrie 2013, după ce și-a executat complet sentința, Trabelsi a fost extrădat în Statele Unite, dar, o vreme, de la sfârșitul lui 2007 și începutul anului 2008, a funcționat o alertă maximă în Bruxelles, când autoritățile interceptaseră indiciile unui complot islamist pentru a-l elibera pe Trabelsi din închisoare.
El a fost extrădat anul trecut înapoi în Belgia, unde a fost în sfârșit eliberat, pedeapsa cu închisoarea fiind ispășită.
CITIȚI ȘI:
