Teodor Herța, deputatul din Sfatul Țării care a votat Unirea: Portretul unui susținător al idealului național
Momentul Unirii Basarabiei cu România, consfințit la 27 martie 1918, nu a fost doar rezultatul unor circumstanțe politice favorabile, ci și al implicării unor personalități care și-au asumat responsabilitatea istoriei. Printre acestea se numără și Teodor Herța, deputat în Sfatul Țării, a cărui activitate și contribuție la realizarea idealului național continuă să fie cercetate și readuse în atenția publicului.
Despre viața și rolul lui Teodor Herța au vorbit, în cadrul emisiunii „Zi de Zi” de la Radio Moldova, realizatorii unui material dedicat acestei personalități mai puțin cunoscute.
Născut în 1891, în comuna Alcedar, județul Orhei de atunci, Herța provenea dintr-o familie respectată, cu rădăcini de răzeși, remarcată încă din perioada lui Ștefan cel Mare.
Primarul satului Alcedar, Vasile Bumbac, care a cercetat îndelung biografia acestuia, subliniază rolul său în comunitate și în viața politică: „Teodor Herța a fost primar, deputat și boier prin moștenire în Sfatul Țării, ales la 2 februarie 1918 de Congresul III al Țăranilor din Basarabia din partea Partidului Național Moldovenesc, mandatul păstrându-l până la 27 noiembrie 1918”.
Potrivit acestuia, Herța și fratele său erau figuri de autoritate în localitate, cunoscuți drept „căpitan Vasilică și căpitan Teodorică”, oameni care mediau conflictele dintre săteni și ofereau sfaturi, evitând astfel ajungerea litigiilor în instanță.
Respectul de care se bucura în rândul comunității era consolidat și de implicarea sa politică. „Oamenii în etate își amintesc că boierul Teodor, fiind primar al comunei, mergea prin sat și spunea cu mândrie la lume că „eu v-am unit”, lumea mulțumindu-i. Aveau autoritate deosebită”, afirmă Vasile Bumbac.
Istoria familiei Herța este legată de tradiția răzeșească și de meritele dobândite în luptele împotriva turcilor, fiind răsplătită prin împroprietăriri în zona Orheiului.
Arborele genealogic al familiei se extinde până în prezent, descendenții lui Teodor Herța aflându-se în România și Australia, unde continuă să-i promoveze memoria.
Cercetările recente asupra vieții sale au fost posibile inclusiv datorită contactului stabilit cu urmașii.
„O perioadă îndelungată căutam date despre familia Herța, până am ajuns la un articol despre Sfatul Țării, unde, în comentarii, scria cineva, Laurențiu Pescar, că „bunicul meu, Teodor Herța, fost deputat în Sfatul Țării”. Am luat legătura cu el și cu nepoata Cici Pescaru, care mi-a oferit mai multe detalii despre bunicul ei”, povestește Bumbac.
Acesta menționează și un detaliu mai puțin cunoscut din tinerețea lui Herța: „Tânărul Teodor Herța a făcut armata în garda personală a țarului Nicolae al II-lea. Și la 28 de ani a fost ales ca deputat în Sfatul Țării”.
Deși nu la fel de cunoscut ca alți lideri ai vremii, Teodor Herța rămâne o figură importantă a mișcării naționale din Basarabia de la începutul secolului XX, remarcându-se prin implicarea sa politică și prin votul decisiv pentru Unire. Exemplul său ilustrează contribuția unor oameni care, dincolo de notorietate, au participat activ la conturarea destinului istoric al regiunii.
Astăzi, se împlinesc 108 ani de când, pe 27 martie, 1918, Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu România, aceasta fiind prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești - Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina - spre sfârșitul anului 1918, fiind creată astfel România Mare.
Unirea a fost votată de Sfatul Țării, care s-a întrunit în ședință solemnă la Chișinău. La eveniment au fost prezenți președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Moldovenești, Daniel Ciugureanu, toți membrii guvernului și primul-ministru român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand I.
Declarația de unire se încheia cu cuvintele: „Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururea și totdeauna!”
Cele mai importante procese de modernizare a economiei, vieții politice și sociale, în special domeniul educației din Basarabia, au demarat în perioada interbelică, după Unirea cu România, în urma votului istoric din 27 martie 1918 al Sfatului Țării, susțin istoricii.
Materialul difuzat la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova poate fi ascultat mai jos.
CITIȚI ȘI:
