Miniștrii UE cer o coordonare mai strânsă a măsurilor din domeniul energiei
Miniștrii Energiei din Uniunea Europeană au apreciat că este necesară o coordonare mai puternică în ceea ce privește stocarea gazelor, pentru a evita majorările de prețuri, a anunțat marți ministrul cipriot al Energiei, Michael Damianos, transmite Reuters.
În cadrul reuniunii de urgență a miniștrilor de resort din statele membre ale UE, oficialii au convenit că aprovizionarea cu energie a Europei rămâne relativ protejată de impactul războiului din Iran, a declarat Damianos.
Acesta a adăugat: „Am convenit că măsurile naționale și cele la nivelul UE trebuie atent concepute, coordonate, orientate și adaptate situației actuale, rămânând, în același timp, pe deplin în concordanță cu obiectivele noastre pe termen lung.”
Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a afirmat că UE ia în considerare reluarea măsurilor de criză din domeniul energiei, folosite în 2022, când Rusia a redus livrările de gaze, pentru a face față perturbărilor de pe piețele energetice provocate de războiul din Iran. Planurile includ propuneri de reducere a tarifelor de rețea și a taxelor la electricitate.
„Nu știm cât va dura această criză. Și, pentru că nu știm cât de profundă va fi, pregătim diferite opțiuni, similare celor utilizate în timpul crizei din 2022”, a afirmat oficialul.
Jorgensen a avertizat că războiul din Iran va provoca, probabil, perturbări prelungite pe piețele energetice. „Nu va fi de scurtă durată, deoarece, chiar dacă mâine va fi pace, vor exista în continuare consecințe, întrucât infrastructura energetică din regiune a fost afectată de război”, le-a spus el jurnaliștilor după reuniune.
Dependența semnificativă a Europei de importurile de energie a lăsat continentul expus la majorări de prețuri, de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. Iranul a blocat efectiv Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă îngustă între Iran și Oman, întrerupând astfel aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale lichefiate, în cea mai gravă perturbare înregistrată până acum.
Prețurile gazelor în Europa au crescut cu peste 70% de la începutul atacurilor SUA și Israelului, pe 28 februarie.
Aprovizionarea blocului comunitar cu țiței și gaze naturale nu a fost afectată direct de închiderea Strâmtorii Ormuz, în condițiile în care Europa importă cea mai mare parte a acestor resurse de la furnizori din afara Orientului Mijlociu.
Jorgensen a declarat că Bruxellesul este, în mod special, îngrijorat, pe termen scurt, de aprovizionarea Europei cu produse petroliere, precum motorina și kerosenul.
Ultimele livrări de kerosen care au trecut prin Strâmtoarea Ormuz înainte de închiderea acesteia ar urma să ajungă în Europa în jurul datei de 10 aprilie, a informat Benedict George, de la Argus Media.
„Nu există un risc real să rămânem fără kerosen”, a declarat George pentru Reuters, adăugând că stocurile țărilor europene pot acoperi cererea pentru o perioadă de până la trei luni.
Totuși, stocurile ar putea scădea până la un nivel la care s-ar putea înregistra penurie sau prețuri volatile, a avertizat acesta.
UE obține aproximativ 15% din kerosen de la furnizori din Orientul Mijlociu.
Într-o scrisoare trimisă miniștrilor Energiei și consultată de Reuters se arată că guvernele statelor membre ar trebui să evite orice măsuri care ar crește consumul de combustibil, ar limita comerțul cu produse petroliere sau ar descuraja producția rafinăriilor europene. „Statele membre sunt încurajate să amâne orice lucrări de întreținere a rafinăriilor care nu sunt urgente”, se mai arată în document.
