„Avem primari puternici într-un sistem slab”: Alexei Buzu a prezentat reforma APL la Strasbourg
Amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi reprezintă cea mai importantă reformă a mandatului actualei guvernări, a declarat secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, pe 1 aprilie, la cea de-a 50-a reuniune a Congresului Autorităților Locale al Consiliului Europei, desfășurată la Strasbourg. Potrivit oficialului, sistemul actual generează o contradicție structurală: primari cu voință politică puternică operând într-un cadru instituțional insuficient dotat, în timp ce procesul de amalgamare urmărește transferul de competențe și resurse pentru livrarea unor servicii publice de calitate la nivel local.
Prezentând progresele reformei administrației publice locale (APL) din Republica Moldova, Buzu a precizat că peste 250 din cele 896 de localități au început deja procesul de amalgamare voluntară.
Potrivit secretarului general al Guvernului, noile structuri vor beneficia de investiții directe în infrastructură, sisteme de alimentare cu apă, drumuri, salubritate și gestionarea deșeurilor, precum și de acces îmbunătățit la fonduri naționale și europene.
De asemenea, la dispoziția cetățenilor vor fi puse centre de servicii de tip ghișeu unic, iar unitățile nou constituite vor primi sprijin financiar unic și asistență anuală până în 2030.
În februarie și martie 2026, Guvernul R. Moldova a desfășurat un amplu proces de consultare publică, implicând peste 4.500 de participanți din toate raioanele, din municipiul Bălți și din Găgăuzia, a menționat Alexei Buzu, prezentând amploarea acoperirii teritoriale ca o dovadă a caracterului participativ și incluziv al procesului.
„Avem primari puternici într-un sistem slab. Dorim să le oferim administrații locale puternice, bugete mai bune și capacitate sporită”, a afirmat Alexei Buzu, la Strasbourg.
Oficialul a punctat că, pentru R. Moldova, Carta Europeană a Autonomiei Locale reprezintă piatra de temelie a rezilienței democratice.
Drepturi sociale și Declarația de la Chișinău
Vorbind, la Strasbourg, în numele Președinției moldovene a Comitetului Miniștrilor la cea de-a 50-a reuniune a Congresului Autorităților Locale al Consiliului Europei, Alexei Buzu a subliniat consolidarea drepturilor sociale în arhitectura Noului Pact Democratic al Consiliului Europei. Oficialul a amintit Conferința la nivel înalt privind Carta Socială Europeană, organizată la Chișinău cu două săptămâni înainte de reuniunea Congresului, care a adoptat Declarația de la Chișinău, document ce proclamă că investiția în drepturile sociale reprezintă o investiție în viitorul democrației înseși.
„Stabilitatea și securitatea democratică pot fi atinse doar acolo unde drepturile sociale sunt protejate în mod adecvat”, a subliniat secretarul general al Guvernului, avertizând că autoritățile locale nu pot face față acestei responsabilități fără bugete adecvate.
El a precizat că numărul specialiștilor în protecția copilului a crescut de patru ori și că activitatea de inspecție a muncii a condus la identificarea a 8.000 de persoane fără contract de muncă în ultimii ani.
Angajament continuu față de Ucraina
În alt context, Alexei Buzu a detaliat mecanismele internaționale de monitorizare a agresiunii ruse în Ucraina, punctând progresele instituționale recente. Potrivit oficialului, Registrul Daunelor a recepționat deja 110.000 de cereri ce necesită evaluare individuală.
În paralel, se află în proces de constituire Comisia Internațională de Cereri pentru Ucraina, proiect sprijinit de Consiliul Europei și Țările de Jos, în timp ce inițiativa Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune prinde contur pe fondul unui sprijin politic ferm.
Referitor la dezinformare, Buzu a invocat experiența electorală a R. Moldova ca studiu de caz. Alegerile din 2025 au reprezentat al treilea test al tacticilor de interferență în R. Moldova, a precizat el, subliniind că răspunsul eficient presupune presă liberă, societate civilă puternică, instituții curate și parteneri internaționali de încredere.
A 135-a sesiune a Comitetului de Miniștri, organizată la Chișinău
În timpul intervenției sale la Congresului Autorităților Locale al Consiliului Europei, secretarul general a reiterat invitația adresată președintei nou alese a Congresului, Gunn Marit Helgesen (Norvegia, PPE/CCE), la cea de-a 135-a sesiune a Comitetului de Miniștri, care va avea loc la Chișinău în luna mai a acestui an, consolidând „spiritul de cooperare continuă și dialog constructiv” dintre Congres și Comitetul de Miniștri.
Potrivit lui Buzu, Comitetul Miniștrilor pregătește o declarație politică privind migrația neregulamentară, care urmează să fie adoptată la sesiunea ministerială de la Chișinău din mai 2026.
