Revista presei internaționale | Trump amenință cu retragerea SUA din NATO, dar aliații nu iau în serios aceste avertismente
Conflictul din Orientul Mijlociu este în continuare cap de afiș al publicațiilor străine. Majoritatea agențiilor de presă comentează discursul președintelui american Donald Trump adresat națiunii, în care a afirmat că Statele Unite sunt aproape de atingerea obiectivelor strategice în războiul cu Iranul. În același timp, presa internațională notează că liderul de la Casa Albă a lansat noi avertismente la adresa aliaților europeni, pe care îi îndeamnă să se implice mai activ în gestionarea crizei regionale.
Într-un discurs adresat națiunii, președintele american Donald Trump a promis că va încheia „foarte rapid” războiul cu Iranul, adăugând că loviturile vor continua încă două-trei săptămâni, transmite BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, liderul de la Casa Albă a repetat că SUA au distrus capacitățile navale și aeriene ale Iranului și au paralizat programele sale de rachete balistice și nucleare. În același timp, Trump a afirmat, citat de aceeași sursă, că Strâmtoarea Ormuz, pe unde se exportă o cincime din petrolul global, este mai importantă pentru alte țări decât pentru SUA, îndemnându-le să intervină pentru deblocarea ei.
Axios relevă că, înaintea discursului adresat națiunii, Donald Trump a anunțat că Iranul ar fi solicitat încetarea focului, precizând că va analiza această posibilitate doar dacă va fi redeschisă Strâmtoarea Ormuz. Iranul neagă însă orice negocieri directe cu administrația de la Washington, notează Axios. Sursele publicației susțin că președintele iranian Masoud Pezeshkian ar fi transmis, prin intermediul Pakistanului, că Teheranul este dispus să oprească războiul doar dacă SUA încetează atacurile și oferă garanții că ostilitățile nu vor fi reluate.
Atenția presei internaționale este concentrată și asupra altor declarații ale președintelui american Donald Trump, care a avertizat într-un interviu pentru The Telegraph că analizează serios posibilitatea retragerii SUA din NATO. El a criticat partenerii europeni pentru că refuză să se alăture operațiunilor militare pentru deblocarea strâmtorii Ormuz, reafirmând că sprijinul aliaților ar trebui să fie necondiționat. În interviul acordat publicației The Telegraph, Trump l-a criticat în special pe premierul britanic Keir Starmer pentru refuzul de a participa la lovituri aeriene, punând sub semnul întrebării capacitățile militare ale Marii Britanii.
CNN a aflat între timp că aliații din NATO nu sunt „foarte îngrijorați” de noile amenințări ale președintelui american Donald Trump privind o posibilă retragere a SUA din alianță. Potrivit surselor CNN, aceste amenințări reprezintă mai degrabă o formă de presiune asupra statelor europene pentru a le determina să se implice mai mult în conflictul cu Iranul, inclusiv în contextul securității din Strâmtoarea Ormuz. Pe fondul discuțiilor privind sprijinul alianței și angajamentele viitoare ale SUA, secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să se întâlnească cu Donald Trump săptămâna viitoare la Washington, conchide CNN.
Sky News a compilat câteva reacții ale oficialilor europeni la avertismentele lui Trump privind ieșirea SUA din NATO. Astfel, ministrul apărării din Polonia, Władysław Kamysz, a îndemnat la calm, subliniind că fără SUA nu există NATO, dar nici Statele Unite nu pot fi puternice fără aliați. Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a avertizat că orice amenințare privind retragerea SUA din alianță este dăunătoare, în timp ce ministrul apărării din Lituania, Robertas Kausnas, a subliniat că parteneriatul cu Washingtonul rămâne o prioritate strategică. Sky News remarcă, în același context, că președintele Finlandei, Alexander Stubb, a avut o discuție cu Donald Trump despre NATO, Iran și Ucraina, convorbire pe care a numit-o „constructivă”.
În pofida amenințărilor lui Donald Trump cu retragerea SUA din NATO, nu există indicii concrete că acestea vor fi aplicate în practică, scrie Politico. Diplomați, consilieri din Congres și oficiali ai Pentagonului, citați de publicație, susțin că administrația Trump nu a inițiat discuții oficiale privind retragerea din NATO și nici nu a notificat Congresul în acest sens, iar un astfel de proces ar întâmpina obstacole juridice și opoziție politică. Reacțiile din Senat au fost rapide și bipartizane, mai mulți senatori respingând ideea unei retrageri a Statelor Unite din NATO. Experții intervievați de Politico subliniază că, deși președintele Trump ar putea încerca o retragere unilaterală, cadrul legal existent și posibilele acțiuni în justiție ar complica semnificativ un astfel de demers.
Pentru a presa Europa să participe la deblocarea Strâmtorii Ormuz, Donald Trump amenință nu doar cu retragerea SUA din NATO, ci și cu oprirea livrărilor de arme către Ucraina, dezvăluie Financial Times. Potrivit surselor publicației, după aceste amenințări, mai mulți membri ai NATO din Europa s-au arătat dispuși să contribuie la asigurarea navigației în zonă. În contextul tensiunilor dintre Washington și aliații europeni privind implicarea în criză, inițiativa a fost susținută de secretarul general al NATO, Mark Rutte, notează Financial Times. Sursele publicației susțin că Mark Rutte a purtat recent discuții cu Donald Trump și cu secretarul american de stat Marco Rubio, iar liderul american ar fi fost „destul de furios” din cauza refuzului europenilor de a contribui la deblocarea Strâmtorii Ormuz. Premierul britanic Keir Starmer a anunțat că va organiza în această săptămână discuții cu cele 35 de state semnatare ale unei declarații privind formarea unei coaliții pentru redeschiderea strâmtorii, însă doar după încetarea ostilităților, conchide Financial Times.
Analiștii intervievați de Reuters consideră că Rusia ar putea exploata tensiunile reapărute în relația transatlantică pentru a testa disponibilitatea NATO de a activa articolul 5 - principiul fundamental al apărării colective, potrivit căruia un atac asupra unui membru este considerat un atac asupra tuturor. Experții subliniază că războiul cu Iranul depășește deja dimensiunea unui conflict regional și se transformă într-o criză profundă între Statele Unite ale Americii și Europa, accentuând tensiunile și divergențele din interiorul alianței. Reuters precizează că noua criză în relația transatlantică a izbucnit după ce Franța a interzis tranzitul armamentului american prin spațiul său aerian, Italia a refuzat utilizarea bazei Sigonella de către aeronavele SUA, Spania a închis spațiul său aerian pentru aeronavele implicate în loviturile asupra Iranului, iar Regatul Unit, unul dintre cei mai apropiați parteneri ai SUA, nu s-a alăturat campaniei militare.
În ciuda situației dificile din războiul cu Rusia, poziția președintelui Volodimir Zelenski pare mai consolidată, Ucraina adaptându-se la reducerea sprijinului din partea Statelor Unite ale Americii și identificând noi pârghii de influență, constată Bloomberg. Potrivit agenției de presă, diminuarea asistenței americane și redirecționarea resurselor către alte conflicte au redus influența Washingtonului asupra Kievului, în timp ce Ucraina a compensat prin inovații tehnologice, în special utilizarea dronelor. Aceste capabilități au permis nu doar apărarea împotriva forțelor ruse, ci și extinderea cooperării externe, inclusiv prin parteneriate în Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite pentru producția și transferul de tehnologie militară, explică Bloomberg. Analiștii citați de agenția de presă subliniază că Ucraina nu mai este doar un beneficiar al sprijinului militar, ci și un actor care poate oferi expertiză și resurse tehnologice relevante în actualul context geopolitic.
The Times scoate în evidență noi indicii privind intențiile Rusiei de a continua războiul împotriva Ucrainei. Potrivit surselor publicației, universitățile din Rusia ar fi fost instruite să convingă aproximativ 2% dintre studenți să se alăture armatei, în contextul dificultăților de recrutare pentru continuarea războiului din Ucraina. Potrivit estimărilor ziarului The Times, o astfel de inițiativă ar putea aduce pe front zeci de mii de noi recruți ruși, mai ales că în mediul academic ar fi apărut semnale privind presiuni asupra studenților forțați să-și abandoneze studiile în favoarea serviciului militar. Surse ale publicației susțin că în peste 200 de instituții de învățământ din Rusia ar fi fost derulate campanii de recrutare, iar unele universități ar fi oferit studenților posibilitatea de a evita exmatricularea prin semnarea unui contract militar pe un an, însoțit de suspendarea temporară a studiilor.
