EXPLICĂM

„Trădarea de patrie este una dintre cele mai grave infracțiuni”: De ce trenează în instanță sau la faza urmăririi penale cauzele Dodon, Gorgan sau Creangă

TRM
Sursa: TRM

Deși trădarea de patrie reprezintă una dintre cele mai severe infracțiuni din Codul penal al Republicii Moldova prin prisma riscurilor la adresa securității naționale, realitatea juridică este mult mai complexă. Dosarele care implică foști demnitari sau militari de rang înalt, suspectați de obicei de colaborare cu serviciile secrete ruse, se „rețin” în instanțe, iar sentințele definitive întârzie.

În Republica Moldova sunt investigate, în prezent, mai multe dosare sonore legate de trădarea de patrie. Tabloul general este, însă, neuniform.

Un dosar mai vechi, cel al lui Iurie Bolboceanu, fost deputat acuzat că ar fi transmis, contra bani, informații unor ofițeri ruși, s-a încheiat cu o achitare, după o condamnare inițială. În același timp, cauza lui Denis Cuculescu, un moldovean implicat într-o rețea coordonată de servicii ruse care urmărea destabilizarea situației din R. Moldova, a adus singura condamnare din ultimii ani.

Alte dosare importante încă sunt investigate sau examinate în instanța de judecată. Cazurile care îl vizează pe fostul șef al statului, Igor Dodon, și pe Igor Gorgan, general și fost șef al Statului Major al Armatei Naționale, se află la faza urmăririi penale. Totodată, dosarul în care figurează fostul șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, acuzat că ar fi transmis informații secrete unui diplomat rus, a ajuns deja în instanță, însă a judecarea a fost reluată de la zero.

Procurorii și experții explică ritmul lent al acestor cauze prin lipsa de resurse, necesitatea expertizelor tehnice, schimbările de judecători și suprasolicitarea sistemului judiciar.

Tema trădării de patrie a ieșit, în ultimii ani, din zona aproape teoretică a dreptului penal și a devenit una de actualitate, pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, al avertismentelor repetate despre amenințări hibride și al suspiciunilor privind infiltrarea în instituțiile statului.

Pe acest fundal, Parlamentul a modificat, în 2024, legislația adoptând o nouă redacție a articolului 337 din Codul penal, care definește mai larg ți mai clar trădarea de patrie și enumeră expres formele acesteia: trecerea de partea inamicului, spionajul, divulgarea secretului de stat și acordarea de ajutor pentru desfășurarea unor activități ostile împotriva securității statului. Tot atunci au fost înăsprite și sancțiunile, inclusiv pentru persoanele publice sau pentru faptele comise din interes material.

Cazul Bolboceanu: Condamnat inițial și achitat după preluarea conduceri PG de către Stoianoglo

Primul dosar de rezonanță, care a vizat infracțiunea de trădare de patrie, a fost cel al fostului deputat democrat Iurie Bolboceanu.

Reținut în 2017 pentru spionaj și trădare de patrie, el a fost acuzat că ar fi transmis informații de interes național unui reprezentant al Federației Ruse.

Oamenii legii au făcut publice interceptări de la așa-zisele întâlniri subversive, susținând că Bolboceanu ar fi încasat bani pentru informațiile transmise.

Iurie Bolboceanu a fost condamnat, în 2018, la 14 ani de închisoare, dar nu s-a reținut mult la pușcărie.

După preluarea șefiei Procuraturii Generale (PG) de către Alexandr Stoianoglo, procurorii au susținut că acest dosar, la fel ca și cel al lui Veaceslav Platon, ar fi fost marcat de vicii de procedură și că fapta de trădare de patrie nu ar fi fost demonstrată cu probe concludente.

În 2020, Bolboceanu a fost achitat și a negat, într-o emisiune pe care i-a dedicat-o Natalia Morari la TV8, legăturile cu serviciile secrete ruse, declarându-se o victimă a regimului Plahotniuc.

Trădarea de patrie din „kuliok”

Cazul lui Igor Dodon pornește, de fapt, dintr-un episod care a marcat puternic scena politică - așa-numitul dosar „kuliok”.

În primăvara anului 2019, în spațiul public a apărut o înregistrare video în care Vlad Plahotniuc îi întindea lui Dodon o sacoșă neagră în care ar fi fost bani, în contextul discuțiilor despre crearea unei coaliții de guvernare.

Deși imaginile au generat un impact major în societate, dosarul penal a fost inițiat abia câțiva ani mai târziu.

Pe 24 mai 2022, procurorii și ofițerii CNA au efectuat percheziții și l-au reținut pe fostul președinte pentru 72 de ore, acesta fiind învinuit de mai multe infracțiuni, inclusiv corupere pasivă, îmbogățire ilicită și trădare de patrie.

Ulterior, în octombrie 2022, cauza a fost împărțită în două. Episoadele de corupție au fost trimise în instanță, la Curtea Supremă de Justiție, în timp ce componenta ce ține de trădare de patrie, împreună cu alte capete de acuzare, a fost disjunsă și a rămas la faza urmăririi penale.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, Igor Dodon are în continuare calitatea de învinuit și este cercetat în baza mai multor articole din Codul penal, inclusiv pentru îmbogățire ilicită, falsuri în acte, spălare de bani în formă agravată, trădare de patrie și finanțare ilegală a partidului.

„Cauza penală se află la faza de urmărire penală, fiind efectuate acțiuni ce nu pot fi făcute publice”, ne-au comunicat reprezentanții Procuraturii Anticorupție.

Igor Dodon a respins constant acuzațiile și le-a calificat ca fiind „politice”.

„Este straniu și josnic să mă învinuiască de trădare de patrie cei care au umplut toate instituțiile statului cu consilieri străini - români, americani, nemți, inclusiv Președinția. Este cinic să mă învinuiești pe mine de trădare de patrie cei care au adus polițiști străini, soldați înarmați străini la frontiere, cheamă NATO și vor să ia armament”, a declarat anterior fostul președinte.

Cazul Cuculescu: Singura condamnare după 2000

IPN
Sursa: IPN

Cazul Denis Cuculescu este, până acum, singurul care s-a finalizat cu p condamnare clară pentru trădare de patrie. Dosarul a combinat acuzații de sprijinire a unei rețele coordonate din exterior, operațiuni cu criptomonede, acțiuni cu potențial propagandistic și o componentă distinctă de escrocherie. Procesul a durat doi ani și jumătate și a avut 46 de ședințe.

Instanța a stabilit că Denis Cuculescu a acordat ajutor unui stat străin pentru acțiuni ostile la adresa Republicii Moldova și l-a condamnat la 15 ani de închisoare, pedeapsă rezultată din comasarea sancțiunilor pentru trădare de patrie și escrocherie.

Cuculescu nu a ajuns la închisoare, întrucât a reușit să fugă, potrivit unor surse, în Federația Rusă.

În ceea ce-l privește pe Nidjat Askerov, persoana despre care procurorii susțin că l-ar fi recrutat pe Cuculescu, acesta este anunțat în căutare pentru complicitate la escrocherie și trădare de patrie. Informația a fost confirmată pentru Teleradio-Moldova de purtătorul de cuvânt al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Emil Gaitur.

Cazul Gorgan, blocat de expertize

Dosarul fostului șef al Marelui Stat Major al Armatei naționale, Igor Gorgan, este unul dintre cele mai sensibile din punct de vedere instituțional.

Acuzațiile vizează presupusa transmitere de informații către reprezentanți ai serviciilor militare ruse, iar cauza a pornit după publicarea unei investigații jurnalistice.

Potrivit probelor apărute în spațiul public, acesta ar fi transmis Moscovei informații sensibile despre securitatea națională, inclusiv detalii despre vizitele delegațiilor străine și situația armamentului din dotarea armatei.

Totodată, Gorgan ar fi acționat ca un informator activ, oferind date strategice despre rutele de transport ale echipamentelor militare destinate Ucrainei în contextul războiului declanșat de Federația Rusă.

Gorgan a primit statutul de învinuit, dar dosarul nu a ajuns încă în instanță.

„Urmărirea penală urmează să fie finalizată în câteva luni, după primirea rezultatelor expertizării tehnice a documentelor ridicate la percheziții. Expertiza a fost dispusă de procurorii specializați”, a precizat Emil Gaitur.

Până la o sentință de judecată, lui Gorgan i-au fost retrase gradul militar și distincțiile de stat pentru subminarea intereselor Republicii Moldova.

Cazul Creangă, reluat de la zero în instanță

Cazul fostului șef al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, este exemplul cel mai clar că o urmărire penală rapidă nu garantează și o soluție rapidă în instanță.

Dosarul a fost pornit în iulie 2024 și trimis în judecată în doar trei luni, însă parcursul în instanță s-a dovedit mult mai complicat. După zeci de ședințe de judecată și amânări succesive, cauza a fost reluată de la zero, ca urmare a schimbării judecătorului.

Potrivit rechizitoriului, Ion Creangă este acuzat că ar fi transmis informații cu caracter secret atașatului militar al Ambasadei ruse la Chișinău, Dmitri Kelov, expulzat din R. Moldova la scurt timp după reținerea funcționarului din Parlament.

Procurorii susțin că acesta ar fi oferit date sensibile despre măsurile de consolidare a apărării naționale, cooperarea Republicii Moldova cu partenerii occidentali, situația din regiunea transnistreană, precum și despre proiecte legislative și strategii de securitate aflate în curs de elaborare. Anchetatorii afirmă că informațiile ar fi fost comunicate în cadrul unor întâlniri conspirative, Creangă fiind remunerat pentru acest lucru.

Ion Creangă respinge acuzațiile și susține că este victima unui „dosar politic”.

„Sunt nevinovat. Eu doar am discutat cu un vecin. Nu am transmis nicio informație care ar prejudicia Republica Moldova. Am discutat cu vecinul meu pe teme libere - referendum, alegeri, Șor, Găgăuzia etc. Dosarul penal a fost intentat în plină campanie electorală și a servit drept trambulină pentru a promova mesajele electorale și un concurent electoral”, a declarat acesta în martie, 2025, fiind primele declarații după mai multe luni în care a stat în arest.

În același caz figurează și polițistul de frontieră Igor Ivanița și soția acestuia. Potrivit PCCOCS, această cauză de află la etapa cercetării probelor.

Dosarele privind trădarea de patrie sunt „complexe”, afirmă procurorii

PCCOCS susține că dosarele de trădare de patrie sunt, în mod inerent, complexe și necesită timp pentru documentare.

„Urmărirea penală în dosarele care țin de trădare de patrie sunt complexe, acesta fiind și unul din motivele pentru care sunt examinate de procurorii PCCOCS. Prin urmare, complexitatea acestora necesită și resurse operaționale sporite din partea instituțiilor cu care colaborăm în acest scop. Toate acestea coroborate necesită o perioadă mai îndelungată de timp pentru trimiterea în judecată a dosarelor cu probe relevante condamnării învinuiților”, se arată într-un răspuns al PCCOCS oferit redacției noastre.

Instituția mai precizează că investigarea acestor cauze implică cooperare interinstituțională și administrarea unui volum mare de probe, inclusiv cu caracter sensibil.

În același timp, PCCOCS susține că își menține angajamentul de a investiga aceste fapte și de a le deferi justiției, cu respectarea garanțiilor procedurale și a prezumției de nevinovăție.

Expert: „Nu doar dosarele sunt complicate, ci și sistemul este suprasolicitat”

Durata mare a dosarelor de trădare de patrie nu poate fi explicată doar prin complexitatea faptelor investigate, ci și prin dificultăți mai largi ale sistemului de justiție, afirmă fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, care consideră că aceste cauze trebuie analizate din perspectiva funcționării întregului mecanism judiciar.

Ritmul lent al proceselor este influențat de presiunea pe instanțe și de lipsa resurselor umane, ceea ce afectează inclusiv cauzele sensibile, spune el.

„Probabil că primul motiv rezidă în faptul că sistemul judiciar este, într-o oarecare măsură, paralizat. Foarte mulți judecători au părăsit sistemul, există foarte multe funcții vacante, judecătorii sunt supraaglomerați și din aceste considerente toate dosarele trenează”, a declarat Alexandru Tănase, pentru Teleradio-Moldova.

În același timp, fostul ministru al Justiției atrage atenția că aceste dosare nu sunt tratate ca fiind prioritare, chiar dacă impactul lor este major.

„Dosarele de trădare de patrie merg în regim obișnuit. Nu sunt încadrate la dosarele de corupție ca să treacă prin completele specializate, iar, din câte se vede, toată atenția acum este focusată pe dosarele de corupție și mai puțin pe alte tipuri de cauze”, spune fostul președinte al Curții Constituționale.

Lipsa unor soluții rapide poate avea consecințe directe asupra comportamentului social și asupra percepției publice privind sancționarea acestor infracțiuni, subliniază juristul.

„Cred că este extrem de important să se avanseze pe aceste dosare și să avem finalitate cât mai rapid, deoarece trădarea de patrie, din punct de vedere al pericolului social, este una dintre cele mai grave infracțiuni. În cazul în care ele nu vor fi sancționate într-o manieră foarte clară și categorică, acesta poate fi un semnal pentru alte persoane că astfel de fapte pot rămâne nepedepsite”, afirmă Tănase.

Aceleași probleme instituționale se reflectă și asupra activității procurorilor.

„Situația este similară și în Procuratură. Foarte mulți au demisionat, iar prioritățile sunt altele. Campaniile anticorupție distorsionează cumva eforturile procurorilor, iar resursele umane disponibile sunt folosite acolo unde miza politică este mai mare, ceea ce nu este cea mai bună soluție”, susține expertul.

Lipsa de progres în anumite dosare trebuie analizată la nivel instituțional.

„Nu știu de ce trenează aceste dosare, dar lucrurile trebuie analizate. Consiliul Superior al Procurorilor trebuie să verifice ce se întâmplă și din ce cauză nu se avansează. Cel puțin cu dosarul lui Igor Dodon, care durează de atâția ani, se putea da o soluție mult mai devreme. Nu este o speță chiar atât de complicată, dar iată că nu se dorește”, a punctat Alexandru Tănase.

Fostul președinte al Curții Constituționale s-a arătat sigur că „ezitarea vine și din neobișnuința de a gestiona astfel de dosare, pentru că noi nu am avut anterior asemenea cauze”.


Potrivit Codului penal al Republicii Moldova, trădarea de patrie este definită ca acțiunea intenționată a unui cetățean de a aduce atingere suveranității, independenței, securității sau capacității de apărare a statului, în interesul unui stat străin, al unei organizații sau al reprezentanților acestora. Infracțiunea poate îmbrăca mai multe forme, inclusiv spionajul, divulgarea secretelor de stat sau acordarea de ajutor pentru desfășurarea unor activități ostile.

Legea prevede pedepse cu închisoarea de la 12 la 20 de ani pentru trădare de patrie.

„Este liberat de răspundere penală pentru trădare de Patrie cetățeanul Republicii Moldova care a intrat în legătură cu un stat străin, o organizație străină, o entitate anticonstituțională sau cu reprezentanții lor pentru înfăptuirea unei activități ostile împotriva Republicii Moldova dacă nu a săvârșit niciun fel de acțiuni pentru realizarea însărcinării criminale primite, a declarat de bunăvoie autorităților despre legătura sa cu statul străin, organizația străină, entitatea anticonstituțională sau cu reprezentanții lor și a contribuit activ la descoperirea sau la contracararea infracțiunii prin identificarea persoanelor cu care a stabilit și a menținut legătura”, mai prevede Codul penal al R. Moldova.

CITIȚI ȘI:

Bogdan Nigai

Bogdan Nigai

Autor

Citește mai mult