Scenariul că România nu ar avea suficientă energie pentru R. Moldova, puțin probabil. Ministru: „Dependența de Est era o dependență cu șantaj”
Deciziile luate la Chișinău pentru consolidarea securității energetice își demonstrează eficiența în contextul realităților geopolitice, care arată cât de vulnerabilă poate fi o țară când depinde de o singură sursă de alimentare. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, demontează speculațiile că, prin schimbarea strategiei de aprovizionare cu energie, țara ar fi trecut de la o dependență la alta.
Într-un interviu pentru publicația online PressOne din România, Dorin Junghietu a declarat că dependența de Est era „o dependență cu șantaj”, care „a ținut permanent țara captivă”, în timp ce România a sprijinit dezvoltarea Republicii Moldova, fiind alături în cele mai complicate momente.
„De fiecare dată când politicul de la Chișinău lua o direcție spre Vest, de unde vine prosperitatea, stabilitatea, pacea, de fiecare dată țara era șantajată sau era supusă unor embargouri la exportul de produse alimentare, la exportul de vinuri sau era supusă unui șantaj energetic”, a menționat Junghietu.
Potrivit ministrului, Republica Moldova nu este țara din Europa în care energia este cea mai scumpă. Există țări, atât în Uniunea Europeană, cât și în Europa continentală, în care atât prețurile la gaze, cât și la energia electrică sunt mai mari decât plătesc consumatorii moldoveni.
Republica Moldova, care este dependentă de importurile de gaze și produse petroliere, se concentrează pe valorificarea la maximum a potențialului de interconexiune cu vecinii și a investițiilor în surse regenerabile, inclusiv în proiecte de stocare, în situația în care înregistrează un excedent de producție pe timp de zi din surse regenerabile, capacitățile de producție fiind de aproximativ 1 GW.
„Interconexiunile suplimentare cu România ne vor permite să avem surse suplimentare de import care ar veni să compenseze eventual orele în care panourile noastre fotovoltaice nu produc, ore în care unele centrale sunt în mentenanță”, a subliniat ministrul Energiei.
Dorin Junghietu afirmă că scenariul în care România nu ar avea suficientă energie electrică pentru Republica Moldova este unul „de foarte mică probabilitate”. Provocările țin mai mult din capacitatea curentă de interconexiune, la fortificarea căreia se lucrează.
„România continuă să investească în proiecte de generare de energie electrică, iar consumul Republicii Moldova de energie electrică este mult mai mic decât consumul României. De aceea, pe lângă capacitățile noastre locale, care la moment acoperă 40-50%, cei 300-400 de MW pe care îi importăm noi nu înseamnă foarte mult pentru România”, a specificat oficialul.
Dorin Junghietu a mai spus că este aproape de finalizare licitația pentru proiectul Bălți-Suceava, care urmează să fie lansat în prima jumătate a acestui an. Totodată, se avansează pe diversificarea contractelor de aprovizionare. În prezent, Republica Moldova, prin intermediul companiilor energetice, are acces la un portofoliu mult mai larg de furnizare a energiei electrice.
„Am moștenit o infrastructură îmbătrânită. În fiecare an operatorii înlocuiesc rețelele. Statul construiește și linii suplimentare de interconexiune, însă toate aceste lucruri, pentru a asigura securitatea și siguranța comună, necesită investiții. Investițiile se fac. O parte pe bază de granturi, cu sprijinul partenerilor europeni, o parte pe bază de împrumuturi care trebuie întoarse”, a detaliat ministrul.
Potrivit lui Dorin Junghietu, odată cu finalizarea liniei Vulcănești-Chișinău, Nodul Electroenergetic Chișinău va fi interconectat cu rețeaua continentală europeană direct de la stația Vulcănești și nu va mai trece prin prin centrala de la Cuciurgan (MGRES), fiind astfel redusă „această ultimă vulnerabilitate”.
„Sistemul nostru electroenergetic încă este interconectat acolo. Este o realitate care a fost configurată încă din vremea sovietică. El este, însă, unul vulnerabil, pentru că infrastructura de acolo este învechită. Pe parcursul anului trecut și chiar inclusiv în luna ianuarie 2026 au fost o serie de deconectări de avarie a instalațiilor de generare de acolo. Aș spune că această situație este impredictibilă, dificilă inclusiv pentru ei”, a menționat oficialul.
Integrarea în piața energetică europeană este unul dintre obiectivele majore ale Republicii Moldova. Pentru consumatorul final, competitivitatea agenților economici și accesul la o piață liberă și competitivă va contribui la scăderea prețurilor la energie, afirmă ministrul Energiei. Totodată, investitorii în capacități de generare vor putea exporta și vinde energia electrică produsă pe piața europeană.
„Deci, din punct de vedere economic, acest lucru va fi foarte benefic pentru Republica Moldova”, a constatat Dorin Junghietu.
Într-o perspectivă de cinci ani, ministrul estimează că cetățenii moldoveni vor avea acces la „o piață mult mai competitivă”. Finalizarea procesului de liberalizare a pieței gazelor va însemna acces la prețuri mai competitive. Totodată, vor continua proiectele de interconexiune a liniilor electrice cu România: Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș.
La aproape două luni după black-outul parțial din 31 ianuarie, care a lăsat temporar Republica Moldova fără electricitate – după ce o linie din sistemul electroenergetic ucrainean a ieșit din funcțiune, concomitent cu o defecțiune tehnică produsă la MGRES – sistemul energetic național a fost din nou testat ca urmare a valului de atacuri rusești din 23 martie, soldat cu defectarea liniei electrice Vulcănești–Isaccea. La solicitarea Guvernului. Parlamentul a instituit stare de urgență în energetică, începând cu 25 martie, pentru a permite gestionarea promptă a riscurile în aprovizionarea cu energie electrică și evitarea deconectărilor.
După repunerea în funcțiune a liniei, Executivul planifică să ceară Parlamentului abrogarea stării de urgență mai devreme de termenul de 60 de zile pentru care a fost instituită.
CITIȚI ȘI:
