Angajări sub prognoze: Cele mai afectate sunt firmele mici
Deficitul forței de muncă în Republica Moldova, deși avansează, se menține limitat ca amploare, fără să pună presiuni semnificative pe companii. Mai afectate sunt companiile mici. Cu cât o întreprindere este mai mică, cu atât este mai mare discrepanța dintre numărul planificat și cel efectiv de personal.
Potrivit datelor prezentate la o ședință a Grupului de lucru din cadrul Consiliului Economic pe lângă prim-ministru, ponderea angajatorilor afectați de deficitul forței de muncă a crescut ușor, de la 13% în anul 2023 la 15% în 2025.
Numărul de angajați ai întreprinderilor s-a majorat cu 0.8%, comparativ cu valoarea planificată de 3.6%. Cea mai mare volatilitate se atestă în cazul companiilor mici și mijlocii.
Dacă sectoare precum administrație publică, învățământ sau sănătate au menținut o ocupare stabilă, cele orientate spre piață au înregistrat fluctuații semnificative. Analiza relevă că, în pofida situației, tot mai puține întreprinderi oferă salarii mai mari pentru a soluționa deficitul forței de muncă.
Igor Crapivca, director de companie, a declarat în cadrul discuțiilor că pentru soluționarea deficitului forței de muncă este necesară o abordare strategică, integrată la nivel de stat.
„Statul ar putea susține angajatorii care oferă salarii mai mari, de exemplu, prin recucerea contribuției la fondul de asigurări sociale în cazul unor sporuri salariale de peste 20%”, a sugerat antreprenorul.
Administratorul Zonei Economice Libere Bălți, Marin Ciobanu, a spus că Republica Moldova concurează pentru investiții nu doar cu țările din regiune, ci și cu țări îndepărtate, cum ar fi țări din Africa, iar cea mai mare atenție investitorii o acordă calificărilor pe care le poate oferi piața muncii.
În context, administratorul a spus că este nevoie să se acorde o atenție mai mare acestui aspect, iar profesorii dedicați să fie motivați să rămână în sistemul de educație, inclusiv prin salarii mai înalte.
Secretara de Stat de la Ministerul Educației și Cercetării, Ludmila Stihi, a menționat că autoritățile au prioritizat dezvoltarea și creșterea calității învățământului dual, profesional tehnic și obținerea de microcalificări.
„Pentru catalizarea acestui proces este foarte importantă implicarea mediului de afaceri, pentru a comunica care exact sunt competențele pe care angajatorii le caută în raport cu potențialii angajați”, a mai spus Ludmila Stihi.
Menționăm că în cadrul examinării unei moțiuni simple privind politicile Ministerului Muncii și Protecției Sociale – respinsă de Parlament pe 2 aprilie – ministra Natalia Plugaru a notat că, anul trecut, 20.000 de persoane au fost ajutate să-și găsească un loc de muncă prin Agenția de Ocupare a Forței de Muncă, iar ținta pentru acest an este de 25.000 de persoane sau 100.000 de persoane în următorii patru ani.
Dacă în 2021 circa 167.000 de persoane erau inactive, numărul a fost redus la 117.000 în prezent.
„În continuare este o cifră mare, însă această diferență de 50.000 de oameni este semnificativă pentru că acești 50.000 de oameni au revenit în activitate, sunt oameni care nu mai sunt invizibili în economie, muncesc, contribuie și au protecție socială”, a specificat Natalia Plugaru.
Ministra a mai spus că ponderea persoanelor implicate în economia informală a scăzut de la 20% în 2024 la 17% în 2025. Salariul minim pe țară a fost ridicat gradual, de la 2.935 de lei în anul 2021 la 6.300 de lei în anul 2026, în timp ce salariul mediu pentru anul curent este estimat la 17.400 de lei.
CITIȚI ȘI:
