Interese rusești în disputa cu Comratul. Expert: „Se încearcă subminarea încrederii în instituțiile statului”
Disputa dintre Chișinău și Comrat privind denumirea și organizarea autorității electorale regionale ar avea în spate interese rusești. Doctorul în istorie Ștefan Bejan afirmă că Federația Rusă aplică aceeași strategie ca în 2014, urmărind transformarea unor divergențe juridice în crize politice, pentru a slăbi încrederea publică în instituțiile statului.
„Anume Federația Rusă este cea care își dorește să amplifice tensiunile dintre Chișinău și Comrat”, a declarat expertul.
Alegerile în Adunarea Populară a Găgăuziei nu vor putea avea loc pe 21 iunie, după ce Curtea de Apel Sud, la cererea Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, a suspendat, pe 3 aprilie, deciziile privind stabilirea datei alegerilor și constituirea „Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei”.
În Codul electoral al Republicii Moldova nu există noțiunea de „Comisie Electorală Centrală a Găgăuziei”, ci doar „Consiliu electoral central”, pentru a evita confuziile juridice privind existența unei instituții paralele cu Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova.
Autoritățile centrale insistă ca procesul electoral din Găgăuzia să fie organizat în conformitate cu legislația națională, pentru a preveni conflictele de competență și problemele de legalitate. La Comrat, însă, această poziție este interpretată ca o limitare a autonomiei locale.
„Întrucât elita politică de la Comrat nu dorește să colaboreze, soluția pare să se afle la Curtea Constituțională. Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională pentru a clarifica cadrul legal și delimitarea competențelor în organizarea alegerilor din autonomie. Dacă decizia Curții va fi favorabilă Ministerului Justiției, atunci alegerile vor fi organizate de Comisia Electorală Centrală de la Chișinău”, a precizat Ștefan Bejan.
Hotărârea Curții de Apel Sud poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile. Șeful Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, Serghei Cernev, a declarat pentru Teleradio-Moldova că blocajul poate fi depășit doar prin crearea „unei comisii de conciliere”, cu reprezentanți ai Guvernului, Parlamentului și Adunării Populare, care să elaboreze o foaie de parcurs.
Amintim că mandatul Adunării Populare a expirat în toamna anului trecut, iar alegerile au fost amânate de mai multe ori. Pe 10 martie anul curent, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a dispus constituirea unui grup de lucru care să analizeze funcționalitatea UTA Găgăuzia în cadrul normelor constituționale și armonizarea legislației locale cu cea națională. Deputata Larisa Voloh, copreședintă a grupului, afirmă că o lege locală specială nu poate prevala asupra prevederilor constituționale.
Printr-o declarație publicată pe 6 aprilie, autoritățile de la Comrat au acuzat Chișinăul că ar bloca în mod intenționat, sub „pretexte inventate”, organizarea alegerilor în Adunarea Populară și în acest fel ar încălca drepturile fundamentale ale cetățenilor care locuiesc pe teritoriul Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia.
CITIȚI ȘI:
