Epuizarea profesională afectează sănătatea fizică și psihică: Recomandările psihologului
Epuizarea profesională sau sindromul burnout constituie una dintre cele mai acute probleme ale secolului, care afectează tinerii și specialiștii cu experiență deopotrivă. Burnout-ul este recunoscut oficial de Organizația Mondială a Sănătății ca sindrom profesional asociat cu creșterea riscului de hipertensiune arterială, alte boli cardiovasculare și depresie.
Este o stare de epuizare a întregului organism, atât fizică, cât și psihică, care pune în pericol sănătatea umană, a afirmat psihologul clinician Veronica Calancea, intervievată de jurnalista Cristina Prisacari pentru emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Sindromul epuizării la locul de muncă îi afectează atât pe angajați, cât și pe manageri. De regulă, ajung în această stare persoanele care lucrează peste program și nu au timp de recreere. Dacă starea de epuizare durează mai mult de 20 de zile, atunci angajatul trece în faza de oboseală cronică și există riscul să sufere de burnout.
„Sindromul burnout mai poate fi numit și sindromul de secătuire, cum o floare secătuiește când nu primește apă de ajuns, la fel și organismul când nu primește ceea de ce are nevoie. De multe ori, când întrebăm angajatul, spune că „am lucrat 25 din 24”. E clar că este peste puteri. Este nevoie de opt ore de muncă, opt ore de odihnă și opt ore de somn”, a explicat psihologul.
Cei mai expuși riscului de oboseală cronică sunt salvatorii, medicii, polițiștii, jurnaliștii, pedagogii, lucrătorii din IT. În cazul în care un salariat se confruntă cu probleme de oboseală cronică, este nevoie să facă o pauză, să negocieze condiții mai flexibile sau, în general, să schimbe locul de muncă pentru a reduce expunerea la factorii de stres cronic, recomandă Veronica Calancea.
„Un personal epuizat duce la scăderea performanței grupului de lucru și nu mai există randament. Cu pauze de 15 minute din două în două ore și alta de jumătate de oră sau, dacă e posibil, o oră la prânz, personalul nu va fi atât de epuizat. Dacă după concediu persoana simte că ceva nu e bine, ar trebui să se adreseze unui specialist. Poate merge la psihologul organizației în care muncește, dacă există unul, sau în centrele comunitare de sănătate mintală”, a sugerat Veronica Calancea.
Un mediu de lucru adecvat sau dezvoltarea anumitor abilități de adaptare conduc la diminuarea epuizării. În același timp, este necesară promovarea condițiilor de muncă sănătoase și echilibrate.
Medicii sunt printre cei mai expuși sindromului de epuizare profesională. Campania „Stop extenuării la locul de muncă”, lansată de Federația Sindicală „Sănătatea”, își propune să încurajeze recunoașterea timpurie a simptomelor.
„Avem nevoie de multe lucruri pe care să le implementăm pentru a crea condiții mult mai bune pentru pacienți și pentru întregul personal care activează în sistem. Recent a fost lansată această campanie pentru a sensibiliza opinia publică și guvernanții despre schimbările necesare în sistemul medical”, a declarat doctorul în științe medicale și președintele Federației Sindicale „Sănătatea”, Alexandru Toma.
Interviurile cu Veronica Calancea și Alexandru Toma pot fi ascultate mai jos:
CITIȚI ȘI:
