Dependența de droguri, cifre constante în R. Moldova: Aproape 40% dintre pacienții revin la tratament
Peste 280 de consumatori de droguri au fost internați la Dispensarul Republican de Narcologie în 2025, iar în primele trei luni ale acestui an numărul pacienților a ajuns deja la 84. Potrivit vicedirectorului instituției, Alexandru Marandici, cifrele indică o stabilitate a fenomenului la nivel național.
Potrivit acestuia, în cele trei instituții specializate din țară au fost internați anul trecut, în total, 562 de pacienți cu dependență de droguri. Dintre aceștia, 237 sau aproximativ 40% au avut internări repetate pe parcursul aceluiași an. O proporție similară se înregistrează și la Dispensarul Republican de Narcologie: 132 din cei 283 de pacienți internați au revenit ulterior pentru tratament.
„Cercetări în domeniul dependențelor demonstrează că recăderea sau recidiva nu este eșec al tratamentului, deci lucrul acesta trebuie înțeles, deoarece narcomania, alcoolismul, tulburările mentale și comportamentale datorate consumului de substanțe psihoactive este o maladie cronică psihică și, ca orice maladie cronică, ea recidivează”, a explicat specialistul, pentru Teleradio-Moldova.
În comparație cu anii trecuți, situația consumului de droguri nu s-a înrăutățit, dar nici nu tinde spre valori mai pozitive, rămânând constantă.
„Eu aș zice că situația cam e constantă, cam același lucru la noi, cam același număr al pacienților cu problemele de droguri care sunt luați în evidență profilactică și tratament de susținere, cam același număr de persoane care se adresează la noi”, a precizat vicedirectorul Dispensarului.
Alexandru Marandici a mai subliniat că tratamentul dependenței este voluntar și se realizează cu acordul pacientului. Internarea nevoluntară este posibilă doar în cazurile în care persoana prezintă tulburări psihotice și constituie un pericol pentru sine sau pentru cei din jur.
Durata-standard a tratamentului spitalicesc este de până la 28 de zile, însă specialiștii atrag atenția că această etapă reprezintă doar începutul recuperării.
„Serviciul spitalicesc sau spitalul stabilizează starea pacientului, dar după aceasta el ar trebui să continuie tratamentul la specialistul din teritoriu - fie la narcolog, fie la psihiatrul din teritoriu. Ar fi bine să inițieze frecventarea grupelor de suport reciproc, cum sunt alcoolicii sau narcomanii anonimi, deci dacă sunt posibilități pentru o reabilitare psihosicială de durată, tot este bine venit. Tratamentul de 28 de zile este doar prima etapă de reabilitare psihosocială a pacientului”, a precizat Alexandru Marandici.
Medicii observă că o mare parte dintre recidive apar în cazul pacienților care întrerup prematur tratamentul sau nu respectă recomandările specialiștilor.
„Cei care se internează repetat în mare parte sunt cei care nu au finalizat tratamentul administrat sau nu respectă recomandările medicului. Și, la urma urmelor, trebuie să înțelegem un singur lucru - că tratamentul dependenței este destul de complex și nu se limitează doar cu serviciul spitalicesc”, a punctat specialistul.
În prezent, cele mai accesibile și frecvent utilizate substanțe sunt cele psihotrope sintetice cunoscute în populație drept „sare”, precum și stimulentele de tip MDMA și mefedronă. De asemenea, continuă să fie răspândit consumul de cannabis (marijuana). Specialiștii atrag atenția că și nicotina face parte din categoria substanțelor ce creează adicție.
Potrivit medicilor narcologi, consumul de droguri afectează majoritatea sistemelor organismului și poate duce la insuficiență poliorganică, stop cardiac și deces. În paralel, apar și consecințe severe asupra sănătății mintale: degradarea personalității, impulsivitate, comportament specific adicției și dificultăți de integrare socială și profesională.
Specialiștii subliniază că tratamentul dependenței este un proces de durată și necesită continuitate după externare, în caz contrar riscul de recidivă rămâne ridicat.
Menționăm că un proiect de lege care prevede înăsprirea pedepselor pentru traficul de droguri a fost votat, pe 9 aprilie, în prima lectură de către Parlament.
Documentul propune intervenții în mai multe legi, inclusiv Codul penal și Codul contravențional, și introduce reguli noi atât pentru sancționarea traficului, cât și pentru prevenirea consumului, fiind vizate în mod special cazurile de distribuire și consum de droguri în spații publice sau instituții, inclusiv cele de învățământ.
Autoritățile vor avea obligații mai clare de intervenție, iar sancțiunile vor fi mai severe în cazul implicării minorilor la consumul de droguri și vor prevedea amenzi de până la 50.000 de lei sau închisoare de la 3 la 5 ani.
Dacă infracțiunea este comisă prin aplicarea violenței, pe teritoriul instituțiilor de învățământ sau în locuri de agrement, sancțiunile cresc până la 180 - 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare de la 7 la 10 ani. Totodată, pedeapsa pentru implicarea minorilor în circulația ilegală a substanțelor interzise sau în organizarea ori întreținerea speluncilor pentru consumul drogurilor sau al etnobotanicelor va crește de la 3 - 7 ani, așa cum este în prezent, la 5 - 8 ani de închisoare.
Proiectul introduce și sancțiuni pentru utilizarea platformelor online sau conturilor pe rețelele sociale în scopul promovării sau facilitării consumului de droguri - între 2 și 4 ani de închisoare pentru promovare și facilitare, 4 - 7 ani pentru oferire, livrare sau distribuire, 7 - 10 ani dacă faptele sunt comise de mai multe persoane sau cu folosirea situației de serviciu și 10 - 12 ani în cazul implicării grupurilor sau organizațiilor criminale. În anumite situații, pot fi aplicate și sancțiuni pentru persoanele juridice, inclusiv amenzi, interdicții de activitate sau chiar lichidarea acestora.
În paralel, sunt introduse obligații pentru instituții precum școlile, spitalele sau centrele sociale de a interveni activ în prevenirea consumului de droguri și de a informa imediat autoritățile în cazul unor suspiciuni.
Autor: Gabriela Melnic, stagiară
CITIȚI ȘI:
- Pedepse mai dure pentru traficul de droguri și reguli noi pentru combaterea fenomenului
- Peste 10 kg de hașiș și marijuana ascunse în „colete cu dulciuri” din Spania. Doi suspecți, reținuți la Chișinău
- Scanarea coletelor, în vizorul autorităților după creșterea riscurilor. Directorul Serviciului Vamal: „Sistemul pe care îl avem nu mai face față”
- Tinerii, tot mai atrași de consumul de droguri. Autoritățile caută soluții
- Criminalitatea a scăzut în 2025, dar escrocheriile și drogurile - în creștere: Peste 20.000 de infracțiuni și 295.000 de apeluri la 112
