O samă de cuvinte | Colivă și bogdaproste, un întreg vocabular de Paști
De Paște avem la dispoziție un întreg vocabular specializat cultural, cum ar fi „coliva” de pildă, care înseamnă la origine bănuți…
Coliva, fiertura aceea dulce de grâne pentru pomenirea morților, este ortodox-balcanică, numele ei fiind identic la bulgari și sârbi (коливо, кољиво, κόλλυβα) și cunoscut în toate aceste limbi a veni din greacă.
În greacă, κόλλυβα (kolliva) e un plural și nu s-ar traduce altfel, pentru erudiți, decât “bănuți”. Acel κόλλυβα / kolliva este un neutru plural de la numele unui soi de bani care fusese masculin în Antichitate: κόλλυβος.
Era un ban mic, acel κόλλυβος, cu valoare infimă. Este glosat (într-un Graecum lexicon manuale): “genus numismatis minuti, cui bovis imago impressa erat”, adică: κόλλυβος = “un soi de bănuț cu înfățișarea unui bou bătută pe el”.
Unii spun că terciul dulce al morților a fost numit „bănuți”, coliva, pentru că grecii din creștinismul timpuriu ar fi făcut niște prăjiturele pentru morți de mărimea unor bani. N-am găsit nici o referință scripturară pentru asta. Mai degrabă, numele de „bănuți” dat fierturii morților trimite la un soi de bir, de plată, o supraviețuire a credinței antice în vămile lumii de dincolo, când umbra mortului trebuia să-i plătească barcagiului Charon un obol pentru trecerea pe malul celălalt.
Oricare ar fi neliniștitorul adevăr, „coliva” este un plural și înseamnă „bănuți”. De aceea se și pun încă doi bani pe ochii mortului, pentru ca el să aibă să-și plătească un „ticket to ride”… spre Dincolo.
Să mai adăugăm la colivă și Irozii, mascații care făceau parte dintr-un teatru religios, același care ne-a dat «irozii» (de la regele Herod, asasinul de prunci), dar și «vicleimul» (de la Bethlehem), locul nașterii lui Isus, cântat la Crăciun.
Apoi bogdaproste, de la Dumnezeul slavilor, Bog, care e la origine împrumutat de la iranieni, la fel cum numele Bogdan (dat de Dumnezeu) este o formațiune paralelă în slavă, identică semantic și formal cu Baghdad (darul lui Dumnezeu).
De la aceeași rădăcină, slava a mai format și termenul bogat, identic cu sanscritul bhagavan. Ah, dar să adăugăm la asta și bagdadia, partea aceea lemnoasă a acoperișului, a cărei modă vine tot de la iranianul Bagdad, „de la Dumnezeu dat”.
Așa că, uite, „Bogdaproste” că avem atâtea cuvinte în vocabularul de Paști.
