Alegeri în Ungaria // Cum s-a schimbat țara în cei 16 ani de guvernare ai lui Orban?
Prim-ministrul ungar Viktor Orban și partidul său, Fidesz, se confruntă pe 12 aprilie cu primele alegeri strânse, după patru victorii zdrobitoare consecutive începând din 2010. În cei 16 ani de guvernare, Orban s-a confruntat cu critici internaționale în legătură cu aspecte care țin de standardele democratice, libertatea presei și drepturile comunității LGBTQ, relatează Reuters.
ECHILIBRUL DE PUTERI ȘI LIBERTĂȚILE*
Având o majoritate de două treimi, Orban a adoptat o nouă constituție în 2011 și a modificat sute de legi.
În timpul primului său mandat, Fidesz a obligat sute de judecători să se pensioneze în temeiul unor legi despre care UE a afirmat că încalcă normele sale. Curtea Constituțională a Ungariei a anulat ulterior anumite părți ale respectivei legislații.
Criticii spun că noile reguli electorale au contribuit la consolidarea puterii Fidesz, favorizând partidele mari, redesenând circumscripțiile electorale și acordând drept de vot etnicilor maghiari din Europa Centrală, dintre care majoritatea tind să-l susțină pe Orban.
Oamenii lui Orban dețin, de asemenea, funcții de vârf în instituții cheie.
Din 2022, el a guvernat frecvent prin decrete, împuternicit de starea de urgență declarată după ce Rusia a invadat Ucraina vecină.
Guvernul său a luat măsuri severe împotriva unor organizații neguvernamentale și a înăsprit controlul asupra instituțiilor academice. Ca urmare, Open Society Foundations, fondată de miliardarul de origine maghiară George Soros, și-a închis biroul din Budapesta în 2018 și s-a mutat la Berlin, în timp ce Universitatea Central Europeană, o instituție liberală de renume fondată tot de Soros, s-a mutat la Viena în 2019.
Orban respinge acuzațiile de subminare a democrației, afirmând că a primit mandate clare din partea alegătorilor pentru a rescrie legile.
MODEL CONSERVATOR DE DREAPTA
Orban s-a prezentat ca un apărător al identității culturale a Ungariei împotriva imigrației musulmane și ca un protector al valorilor creștine împotriva așa-numitei „ideologii de gen și LGBT” și a liberalismului occidental.
Guvernul său a redefinit căsătoria în Constituție ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie și a limitat adopția de către cuplurile homosexuale și drepturile persoanelor transgender.
În martie 2025, parlamentul a adoptat o lege care a creat o bază legală pentru ca poliția să interzică marșurile Pride, argumentând că acestea ar putea fi dăunătoare pentru copii și că protejarea copiilor ar trebui să prevaleze asupra dreptului la întrunire.
Ungaria a construit un gard la granița sa sudică după criza migrației din 2015 și a impus unele dintre cele mai stricte reguli de azil din Europa. Respingând imigrația ca remediu pentru declinul demografic al Ungariei, Orban a încercat să stimuleze natalitatea în scădere prin stimulente fiscale generoase pentru familii.
CONTROLUL ASUPRA PRESEI
Orban a transformat peisajul media din Ungaria, ceea ce a dus la acuzații din partea Uniunii Europene și a grupurilor pro-democrație că libertățile presei sunt restricționate, acuzație pe care guvernul său o neagă.
Guvernul său a întărit controlul asupra presei de stat, inclusiv asupra mass-mediei audiovizuale, transformând-o într-o portavoce pro-guvernamentală, spun criticii.
Veniturile din publicitate canalizate către mass-media pro-guvernamentală au contribuit la promovarea unei acoperiri mediatice loiale și în presa privată, în timp ce mai multe alte instituții media au fost închise sau preluate de proprietari apropiați guvernului.
ESTUL ȘI VESTUL
Sub conducerea lui Orban, Ungaria, stat membru al UE și al NATO, a urmărit o „deschidere către Est”, către Rusia și China, promovând investițiile de afaceri în Ungaria din partea acestor țări – alături de fabricile de automobile germane – și a susținut interesele Moscovei în cadrul UE.
Orban a condamnat războiul Rusiei împotriva Ucrainei, care a început în 2022, și a criticat, dar a susținut sancțiunile UE împotriva Moscovei. Cu toate acestea, el se opune ferm interzicerii livrărilor de energie din Rusia, afirmând că acest lucru ar distruge economia internă.
Tensiunile dintre Ungaria și Ucraina s-au adâncit pe fondul mai multor probleme, inclusiv livrările de energie, iar Ungaria a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro acordat de Uniunea Europeană Ucrainei.
ECONOMIE
Ungaria a rambursat în 2013 toate datoriile restante față de Fondul Monetar Internațional, în urma unui plan de salvare din timpul crizei financiare globale, iar datoria sa a recâștigat statutul de investiție trei ani mai târziu.
Guvernul lui Orban a ținut sub control deficitele fiscale și datoria publică până când pandemia de coronavirus a inversat tendința. La sfârșitul anului trecut, guvernul și-a majorat țintele privind deficitul bugetar la 5% pentru 2025 și 2026, pentru a face loc cheltuielilor preelectorale.
Cea mai mare taxă din Europa aplicată băncilor, naționalizarea unor fonduri private de pensii și o taxă aplicată companiilor de telecomunicații, energie și comerț cu amănuntul – în majoritate deținute de străini – au contribuit la consolidarea finanțelor publice, dar au dus și la confruntări cu Bruxelles-ul.
Odată ce oameni de afaceri și oligarhi apropiați de Fidesz au achiziționat părți importante din aceste sectoare strategice, proprietatea maghiară a crescut, Orban afirmând la începutul acestui an că sectoarele bancar, media și energetic au devenit în majoritate deținute de maghiari.
Economia stagnează de trei ani.
