FMI avertizează: războiul cu Iranul va lovi cel mai puternic economia Marii Britanii, dintre marile economii dezvoltate
Economia Marii Britanii va suferi cea mai mare încetinire a creșterii dintre toate economiile dezvoltate din grupul G7 din cauza războiului cu Iranul, a avertizat marți Fondul Monetar Internațional, transmite news.ro cu referire la CNBC.
În cel mai recent raport World Economic Outlook, FMI estimează că economia britanică va crește cu doar 0,8% în 2026, în scădere față de ritmul de 1,3% prognozat pentru 2025.
Aceasta reprezintă cea mai mare revizuire negativă a creșterii economice dintre statele G7. Potrivit estimărilor FMI, economia Marii Britanii va rămâne în urma Statelor Unite, pentru care se anticipează o creștere de 2,3% în 2026, precum și a zonei euro, estimată la 1,1%. Spania ar urma să crească cu 2,1%, iar Franța cu 0,9%.
FMI avertizează că economia mondială se confruntă acum cu un test major din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, după ce anul trecut a trecut deja prin turbulențele generate de războaiele comerciale și de tarifele vamale.
Instituția avertizează că un conflict prelungit ar putea deteriora și mai mult perspectivele economice globale, în timp ce nivelul ridicat al datoriei publice și scăderea credibilității instituțiilor riscă să agraveze situația.
Economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, a declarat că economia globală este acum așteptată să crească cu aproximativ 3,1% în acest an, ”o retrogradare semnificativă” față de nivelul de 3,4% estimat pentru 2025. În același timp, inflația globală este prognozată să urce la 4,4%, peste estimările anterioare.
Vorbind la reuniunea de primăvară FMI-Banca Mondială de la Washington, Gourinchas a afirmat că războiul dintre Statele Unite și Iran a frânat impulsul economiei globale, iar băncile centrale au puține instrumente pentru a contracara șocul de ofertă provocat de conflict, având în vedere că prețurile petrolului sunt stabilite în regiunea Golfului.
El a subliniat că modificarea dobânzilor nu poate schimba acest context. Totuși, băncile centrale pot gestiona situația atâta timp cât așteptările privind inflația rămân stabile și nu apare o spirală a creșterii salariilor și prețurilor.
Dacă însă inflația ar deveni mai persistentă, băncile centrale ar fi nevoite să intervină „ferm și decisiv”, a adăugat economistul.
Raportul FMI mai arată că fragmentarea geopolitică tot mai accentuată, reevaluarea așteptărilor privind productivitatea generată de inteligența artificială sau reapariția tensiunilor comerciale ar putea afecta suplimentar creșterea economică și stabilitatea piețelor.
Chiar și în cele mai optimiste scenarii, economia globală se confruntă cu o combinație de creștere mai slabă și inflație mai ridicată, a spus Gourinchas.
El a prezentat și un scenariu pesimist în care conflictul s-ar prelungi până în 2027. În acest caz, așteptările privind inflația s-ar putea destabiliza, deoarece gospodăriile și companiile ar începe să majoreze salariile și prețurile.
Într-un astfel de scenariu sever, creșterea economică globală în 2026 și 2027 ar coborî la doar 2%, în timp ce inflația ar ajunge la 6%.
„O creștere globală de 2% este un nivel foarte scăzut, care s-a înregistrat doar de patru ori din 1980. În două dintre aceste cazuri am avut crize majore, respectiv criza financiară globală și pandemia de COVID-19. Nu este o situație pe care și-o dorește cineva”, a spus Gourinchas.
