Pământ din R. Moldova, expus la Paris și Chicago ca reper pentru clasificarea solurilor la nivel global
De Ziua Mondială a Pământului, marcată anual pe 22 aprilie, atenția publică revine asupra unei resurse strategice pe care o are Republica Moldova - solul. Deși țara noastră deține unul dintre cele mai fertile pământuri din lume, specialiștii avertizează că acestea sunt exploatate iresponsabil, iar degradarea lor continuă reprezintă un risc real pentru viitorul agriculturii și al sănătății mediului.
Aproximativ 80% din suprafața Republicii Moldova este acoperită cu cernoziom - un tip de sol considerat etalon la nivel mondial.
Potrivit doctorului habilitat în științe agricole, Boris Boincean, cele mai valoroase sunt cernoziomurile tipice din stepa Bălților, recunoscute încă de fondatorul pedologiei moderne, Vasile Dokuceaev. Monoliți de sol prelevați din această zonă au fost expuși la Paris și Chicago și au servit drept reper pentru clasificarea solurilor la nivel global.
Totuși, această bogăție naturală este exploatată mai degrabă „ca într-o mină”, spune specialistul - se urmărește obținerea rapidă a producției și a profitului, fără o preocupare suficientă pentru sănătatea solului pe termen lung.
Totuși, modul în care sunt gestionate terenurile influențează direct calitatea apei potabile, siguranța alimentară și chiar emisiile de gaze cu efect de seră.
„În primul rând, un management corect al solului, ameliorarea calității, sănătății solului permite reducerea cheltuielilor economice. Deci, având un sol sănătos, un sol calitatativ, noi putem să reducem cheltuielile legate de folosirea îngrășămintelor minerale, folosirea pesticidelor, irigării, arăturii”, a subliniat Boris Boincean, într-un interviu oferit jurnalistei Natalia Mogâldea de la Radio Moldova.
Cu alte cuvinte, un sol sănătos reprezintă îmbinarea dintre o agricultură eficientă, un mediu protejat și o economie mai stabilă.
Printre principalele cauze privind degradarea solului, identificate de specialiști, se numără exploatarea intensivă fără respectarea rotației culturilor, utilizarea excesivă a fertilizanților chimici, arătura frecventă și agresivă, irigarea necontrolată, precum și lipsa aplicării practicilor agricole conservative.
În ultimii 25-30 de ani, chiar dacă tehnologiile agricole s-au intensificat, randamentele nu mai cresc semnificativ, iar în unele cazuri chiar scad - un semnal clar că modelul actual trebuie regândit.
O soluție propusă de experți este tranziția către agricultura regenerativă și alte modele alternative: agricultura ecologică (organică), agricultura conservativă sau agricultura de precizie. Aceste sisteme pun accent pe refacerea fertilității naturale a solului și reducerea intervențiilor chimice.
Un element-cheie rămâne rotația culturilor - o regulă agronomică clasică, dar ignorată frecvent în practică. Compensarea acestei lipse prin „exces de chimie” nu face decât să accelereze degradarea terenurilor.
Specialiștii susțin că schimbarea atitudinii față de cernoziom ar putea rezolva simultan mai multe provocări: economice, sociale și ecologice. Cu alte cuvinte, protejarea solului nu este doar o temă de mediu - este o investiție strategică în viitorul țării.
Autor: Gabriela Melnic
CITIȚI ȘI:
- Forța Fermierilor avertizează că R. Moldova riscă să piardă sute de agricultori: „Pot fi încă salvați”
- Noi oportunități de finanțare pentru agricultori: Până la jumătate de milion de lei cu dobândă fixă de 5.1% anual pentru cheltuieli curente
- Experți: IT, agricultura inovativă și AI ar putea relansa economia R. Moldova
- Sfaturi AIPA pentru agricultori: Cum pregătești un dosar câștigător de subvenții
