Insulele de căldură urbană, tot mai intense la Chișinău: Impactul temperaturilor ridicate asupra locuitorilor capitalei
Temperaturile resimțite în centrul orașului sunt tot mai ridicate comparativ cu zonele periferice, iar acest fenomen, cunoscut ca „insulă de căldură urbană”, devine o provocare majoră pentru sănătatea oamenilor și echilibrul ecosistemelor urbane. Subiectul a fost discutat într-o conferință tematică organizată la Chișinău, unde experții au prezentat impactul fenomenului și soluțiile propuse pentru diminuarea efectului acestuia.
Șefa interimară a Secției politici în domeniul schimbării climei din cadrul Ministerul Mediului, Marina Lungu, a explicat că fenomenul este amplificat de densitatea construcțiilor, suprafețele pavate și lipsa spațiilor verzi, factori care favorizează acumularea poluanților și creșterea temperaturii aerului în mediul urban.
„Acesta este un efect multiplicat de mediul înconjurător, anume în orașe, dar de ce - pentru că avem clădiri înalte, pentru că avem pavaje, pentru că avem materiale care sunt impermeabile, pentru că avem nu atât de mult spațiu verde cum ne-am dori noi, cum sunt parcurile, cum sunt terenuri de vegetație și acesta, desigur, că intensifică acumularea poluanților în aerul atmosferic”, afirmă experta.
Potrivit acesteia, efectele nu se limitează doar la disconfort termic, fiind afectate atât vegetația și ecosistemele acvatice, cât și sănătatea populației, în special a copiilor și persoanelor vârstnice, considerate cele mai vulnerabile în fața valurilor de căldură.
Schimbările climatice accentuează fenomenul, iar creșterea concentrației gazelor cu efect de seră contribuie direct la majorarea temperaturilor medii ale aerului.
În acest context, autoritățile subliniază necesitatea implementării unor măsuri urgente de adaptare și reducere a impactului climatic asupra orașelor.
„În 2024, Ministerul Mediului a aprobat prima lege privind acțiunile climatice și aceasta are ca obiectiv general atingerea neutralității climatice, ca documente de politici avem programe - Programul de adaptare la schimbările climatice până în anul 2030 care vine cu măsuri de adaptare pentru șase sectoare prioritare și, desigur, avem și Programul pentru reducerea emisului de gaze cu efect de seră, la fel până în 2030, care intervine cu măsuri, cu activități specifice pentru reducerea emiterii gazelor cu efect de seră”, a afirmat Mariana Lungu.
În același timp, Republica Moldova și-a asumat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 70% până în anul 2030, comparativ cu nivelul din 1990, prin actualizarea contribuției naționale determinate.
Implementarea acestor măsuri rămâne, însă, dependentă de resursele financiare disponibile. Autoritățile recunosc că bugetul național nu este suficient pentru realizarea tuturor obiectivelor stabilite, motiv pentru care sunt accesate fonduri externe, inclusiv finanțări oferite de Fondul Verde pentru Climă și alte programe internaționale.
Specialiștii atrag atenția că extinderea spațiilor verzi, utilizarea materialelor urbane prietenoase mediului și reducerea emisiilor poluante sunt pași esențiali pentru transformarea orașelor în spații mai sigure și mai respirabile pentru locuitori.
CITIȚI ȘI:
- Republica Moldova va primi un grant de 7.9 milioane de euro pentru refacerea ecosistemelor Nistrului
- Agenția de Mediu respinge datele IQAir: R. Moldova nu s-ar număra printre cele mai poluate țări din Europa
- Curățarea fântânilor nu garantează apă sigură: „Boala albastră” care ucide anual bebeluși în R. Moldova
- Alertă de poluare pe râul Răut. Pe suprafața apei a fost observată spumă
