Starea de urgență, abrogată din 25 aprilie. Premierul Munteanu vrea să scrie o carte: „A fost un miracol că nu am rămas fără energie”
Premierul Alexandru Munteanu își propune să scrie o carte despre cum Republica Moldova a reușit să gestioneze situația după avarierea liniei electrice Vulcănești–Isaccea, într-un context agravat și de criza petrolieră din Orientul Mijlociu. „A fost un miracol că am trecut peste această perioadă fără deconectări”, a declarat primul-ministru în plenul Parlamentului, care a votat abrogarea stării de urgență începând cu 25 aprilie și înlocuirea acesteia cu regimul de stare de alertă pentru 60 de zile.
În fața deputaților, premierul a declarat că starea de urgență „n-a fost un moft, ci o decizie responsabilă și bine chibzuită”, într-o situație în care Republica Moldova se confrunta simultan cu două crize cu riscuri majore: presiunea pe sistemul electroenergetic și disfuncționalitățile pe piața carburanților.
„Pe 25 aprilie se împlinește exact o lună de la instituirea stării de urgență. Și atunci, cum vă amintiți, am stat la tribună, aici, și am promis două lucruri: că vom acționa ferm și vom fi transparenți și, doi, că nu vom menține starea de urgență nicio zi în plus, fără necesitate. Și cred că am respectat acest angajament”, a remarcat premierul.
Alexandru Munteanu a amintit că, după atacurile rusești din 23 martie asupra infrastructurii energetice din Ucraina, linia Vulcănești–Isaccea a devenit indisponibilă, deficitul în sistem ajungând la aproape 400 de megawați. În același timp, stocurile de motorină au coborât la un nivel critic de șapte zile de consum. Instrumentele de stare de alertă nu mai erau suficiente pentru a interveni rapid asupra pieței.
Instituirea stării de urgență a permis evitarea deconectărilor și repunerea în funcțiune a liniei Vulcănești – Isaccea în doar cinci zile, prin procedură accelerată și prin utilizarea echipamentelor disponibile în regim de urgență.
„În condiții normale, aceste lucrări ar fi durat săptămâni și, posibil, chiar luni”, a subliniat Alexandru Munteanu.
Cheltuieli evitate de 800.000 de euro
Prin achizițiile comerciale lansate au fost procurați peste 81 de mii de megawați de energie, la un preț mediu de aproximativ 136 de euro per megawatt-oră. În lipsa acestor achiziții comerciale, energia ar fi fost procurată în regim de avarie, la prețuri de cel puțin două ori mai mari, a afirmat premierul, estimând că s-a reușit evitarea unor costuri suplimentare de circa 800.000 de euro.
Totodată, ajustarea mecanismului de formare a prețurilor pentru carburanți, de la 14 la 7 zile, a prevenit penuria la pompă, putând fi instituite și unele limitări punctuale pentru a descuraja companiile care nu procurau pentru consum curent. În paralel, au fost deblocate fonduri pentru importuri, astfel încât stațiile să nu rămână fără produs.
„Rezultatul: piața a fost stabilizată, iar stocurile au crescut. Am evitat un impact economic major. O singură zi de penurie de motorină ar fi însemnat pierderi de peste 120 de milioane de lei. Așadar, starea de urgență și-a produs efectul. Am depășit faza acută a crizei, dar riscurile, precum cunoașteți foarte bine, nu au dispărut complet. Guvernul va continua gestionarea riscurilor prin mecanismul stării de alertă, care ne permite să intervenim rapid, să monitorizăm zilnic stocurile și să protejăm consumatorii vitali atât timp cât volatilitatea regională persistă”, a declarat primul-ministru.
Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a menționat că, într-o piață extrem de volatilă, unde prețurile se schimbă semnificativ de la o zi la alta, un decalaj de 14 zile punea presiune pe importatori și exista riscul ca stațiile de alimentare să rămână fără combustibili. Reducerea termenului la 7 zile a permis ca prețurile de la pompă să reflecte mai rapid realitatea pieței externe și a asigurat, în același timp, un flux constant de carburant în țară.
Rezervele de stat de păcură și motorină au putut fi majorate cu aproximativ 25% față de nivelul de la începutul crizei. Totodată, reparația liniei Vulcănești–Isaccea s-a realizat într-un timp record de cinci zile, lucru care nu ar fi fost posibil fără simplificarea procedurilor vamale și a celor de achiziție pentru aducerea componentelor necesare. De asemenea, autoritățile au coordonat cu operatorii de sistem menținerea unor „insule de consum” – zone care pot fi alimentate separat prin liniile de 110 kV în cazul unui colaps al rețelei principale.
„În prezent, situația este stabilă. Infrastructura afectată este funcțională, iar mecanismele de alertă pe care le propunem pentru perioada următoare ne vor permite să monitorizăm zilnic stocurile fără a mai menține restricțiile administrative severe. Suntem într-un punct în care putem asigura funcționalitatea serviciilor vitale prin metode de supraveghere standard, însă rămânem gata să intervenim dacă indicatorii de risc vor crește din nou”, a subliniat Serghei Diaconu.
Factura pentru Vulcănești–Isaccea, estimată la 500.000 de lei
Răspunzând la întrebările deputaților, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a precizat că, cel târziu la începutul săptămânii viitoare, Republica Moldova va primi factura pentru repunerea în funcțiune a liniei Vulcănești – Isaccea. Cheltuielile pentru lucrările de remediere a defecțiunilor sunt estimate la 500.000 de lei.
„Imediat ce vom avea factura finală de la Ukrenergo, o vom face publică”, a subliniat ministrul.
Junghietu a precizat că deficitul creat în perioada în care linia Vulcănești – Isaccea nu a fost funcțională a fost estimat la peste 5.700 MWh, adică între 7% și 8%. Liniile suplimentare prin care a fost adusă energie electrică din România nu aveau capacitate tehnică suficientă, astfel că starea de urgență a permis importul tehnic și comercial de energie și din Ucraina.
Întrebat despre „lecțiile învățate” de Guvern, ministrul a subliniat necesitatea accelerării proiectelor de interconectivitate transfrontalieră cu România și cu Ucraina, evidențiind în special liniile Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș.
„Guvernul României a luat ieri decizia de a declara proiectul Bălți–Suceava de importanță națională în România. Acest lucru va permite accelerarea proiectului pe partea română. Noi așteptăm zilele acestea sau, eventual, săptămâna viitoare raportul final ca să declarăm câștigătorul licitației pe partea noastră. Săptămâna viitoare vin la Chișinău și partenerii americani pentru a ne prezenta stadiul studiului de fezabilitate pe linia Strășeni–Gutinaș”, a precizat Dorin Junghietu.
Între 100.000 și 300.000 de euro pentru un rezervor petrolier
Ministrul a menționat, de asemenea, importanța construirii capacităților locale de generare electrică, în special pe gaz, și a sistemelor de stocare a energiei. O prioritate este și legea care va institui obligativitatea stocurilor de produse combustibile echivalente volumelor de 90 de zile de import.
Republica Moldova dispune în prezent de capacități de stocare de aproximativ 450 de mii de tone, din care sunt utilizate doar 270 de mii de tone. După aprobarea legii, va fi dispus un studiu de fezabilitate pentru construcția de capacități noi.
„Pachetul legislativ a primit ultimele comentarii, săptămâna aceasta se lucrează la tabelul de sinteză și, eventual, deja săptămâna viitoare vrem să avansăm cu promovarea acestuia. Ca o cifră aproximativă, doar construcția unui rezervor, fără sistemele de siguranță, fără sistemul de pompare, un rezervor de vreo 2.000 de tone ar costa între 100.000 și 300.000 de euro”, a precizat ministrul.
Răspunzând la o întrebare privind finalizarea liniei Vulcănești–Chișinău, Dorin Junghietu a menționat că este menținut termenul asumat: sfârșitul lunii mai. Săptămâna trecută au fost recepționate și testate, cu un laborator portabil, cele mai importante echipamente care sunt în proces de instalare la stația Vulcănești.
Proiectul de hotărâre privind încetarea, la 25 aprilie, a stării de urgență în energetică și instituirea stării de alertă pentru 60 de zile a fost votat de 69 de deputați din majoritatea parlamentară și opoziție.
CITIȚI ȘI:
