Mărturii de la Cernobîl | Tudor Căpățînă spune că trăiește cu urmările unei „misiuni îndeplinite”
Avea 40 de ani în momentul tragediei și spune că, după alte patru decenii, efectele radiațiilor i-au afectat sistemul nervos. Unitatea militară din care făcea parte se afla la doar câțiva kilometri de zona contaminată. Vorbim despre președintele Asociației Obștești „Uniunea Cernobîl” din Moldova, Tudor Căpățînă, care își amintește cum în 1986, mii de tineri au fost mobilizați și trimiși la Cernobîl fără a fi informați pe deplin despre riscuri. El susține că particulele radioactive au pătruns în organismul celor implicați și continuă să le afecteze sănătatea chiar și în prezent.
Tudor Căpățînă povestește că, la fel ca mulți alți foști lichidatori, trăiește cu urmările unei misiuni îndeplinite fără a cunoaște pe deplin riscurile reale. A revenit acasă după trei luni de muncă, iar de atunci a fost nevoit să treacă pragul medicilor mult mai des.
„Am avut operații la inimă în 2011 și alte patru operații, rezultatul acțiunilor radiațiilor”, a spus Tudor Căpățînă.
Își amintește cu greu cele 90 de zile petrecute la Cernobîl, o perioadă marcată de muncă în condiții extreme și pericole invizibile.
„Am intrat într-un sat gol, copaci cu mere, nu le mâncam, toți ne temeam, câini, pisici, niciun om și m-a apucat un fior adevărat. Primele zile mi-a fost foarte greu, mă duceam într-o parte să nu mă vadă nimeni, și mai nu plângeam”, își amintește Tudor Căpățînă.
Bărbatul spune că a luptat pentru ca oamenii să poată vedea cerul albastru de astăzi. După misiune, s-a întors la soție și la cele două fiice, revenind și la Universitatea Tehnică, unde a activat încă trei ani ca inginer principal și profesor.
Pe moment, primește o pensie de până la 6.000 de lei și o compensație de puțin peste 1.000 de lei, sumă pe care o consideră insuficientă. Potrivit lui Tudor Căpățînă, în anul 2019 statul a oferit apartamente destinate pentru aproape 80 de participanți la Cernobîl, însă nici astăzi lichidatorii nu s-au mutat în locuințele promise.
Guvernul a ajustat recent regulamentul de transmitere a locuințelor din blocul respectiv, instituind un mecanism mai accesibil pentru beneficiari. Aproximativ 46% dintre beneficiari sunt persoane solitare, iar 40% sunt familii compuse din doi membri. Apartamentele sunt repartizate solicitanților care nu dețin în proprietate o locuință și nu au participat la procesul de privatizare a fondului locativ.
CITIȚI ȘI:
