Heraldistul Silviu Andrieș-Tabac, la Moldova 1: „Drapelul nostru nu mai este contestat sau atacat de mai bine de 16 ani”
De la baricadele Parisului revoluționar din 1848 până la marșurile de eliberare națională de la Chișinău – tricolorul albastru-galben-roșu a parcurs aproape două secole de istorie înainte de a deveni simbolul unei țări libere și independente. Povestea sa a fost reconstituită de heraldistul de stat Silviu Andrieș-Tabac, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1.
Data de 27 aprilie 1990 reprezintă momentul în care tricolorul albastru-galben-roșu a devenit noul simbol de stat, marcând drumul spre independența Republicii Moldova. Cele trei culori au avut însă o călătorie istorică lungă până a deveni simbolul unei țări libere și independente.
Tricolorul nu a avut alternativă
În contextul mișcărilor de eliberare națională și socială de la sfârșitul anilor '80, în 1989 a fost creată o comisie cu scopul de a stabili noile simboluri de stat ale Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești (RSSM). Concluzia a fost că tricolorul nu are alternativă, a punctat Silviu Andrieș-Tabac, istoric specializat în heraldică, doctor în istorie, conferențiar cercetător, heraldist de stat al Republicii Moldova și șeful Cabinetului de Heraldică din cadrul Aparatului Președintelui Republicii Moldova.
„Această decizie istorică a fost prezentată în fața Parlamentului pe 27 aprilie. Până pe 3 noiembrie 1990, tricolorul a fost folosit fără stema de stat, deoarece nu se cristalizase o viziune asupra cum trebuie să arate aceasta”, a explicat heraldistul.
Conceptul drapelului s-a născut în 1848, la Paris
Din punct de vedere istoric, culorile drapelului au fost conturate în 1848, în timpul Revoluției de la Paris, alături de drapelele altor națiuni care au salutat revoluția din acel an.
„Culorile tricolorului au fost sugerate de studenții moldoveni și munteni care studiau la Paris pe atunci. Participând la Revoluția Franceză, și-au creat propriul drapel, inspirat din cel al Franței. Românii au înlocuit culoarea albă cu galbenul și, astfel, a luat naștere drapelul național românesc și pan-românesc pe care îl cunoaștem astăzi”, a adăugat Silviu Andrieș-Tabac.
De menționat că Țara Românească a fost prima care a adoptat designul acestui drapel, în timp ce în Moldova tricolorul a fost mult timp sabotat, studenților moldoveni nefiindu-le permis să intre cu el în țară.
Tricolorul – „arma” simbolică pentru eliberarea națională
La sfârșitul secolului XX-lea, Republica Moldova a dat startul Mișcării de Eliberare Națională, tricolorul devenind simbolul cultural și național prin care oamenii cereau drepturi și recunoașterea limbii române cu grafie latină.
„Tricolorul a devenit coloana noastră vertebrală în această perioadă complicată. Practic, fiecare cetățean purta o insignă cu tricolor, era un semn de apartenență la ai tăi”, a mai declarat heraldistul.
De la atacuri la respect
Începând cu anii '90, simbolurile Republicii Moldova – drapelul, stema și imnul – au fost supuse unor atacuri repetate, timp de peste 20 de ani. Odată cu adoptarea Legii privind drapelul de stat în 2010 și conștientizarea că tricolorul nu are nicio alternativă, situația s-a schimbat.
„De mai bine de 16 ani, drapelul nostru nu mai este contestat sau atacat. Observăm un grad înalt de respect față de acest simbol din partea cetățenilor. La Comisia Națională de Heraldică vin sesizări despre instituții care nu respectă arborarea drapelului conform legii”, a punctat Silviu Andrieș-Tabac.
Ziua Drapelului de Stat este marcată pe 27 aprilie, începând cu anul 2010, consacrând drapelul drept „simbol oficial major al suveranității și independenței Republicii Moldova” și impunând respectarea sa ca o datorie fundamentală a fiecărui cetățean.
CITIȚI ȘI:
