STUDIU | Europa și-a majorat bugetul militar cu 14% în 2025: Ucraina cheltuie 40% din PIB pentru apărare
Cheltuielile militare mondiale au atins în 2025 suma-record de 2.88 trilioane de dolari, o creștere de 2.9% față de 2024 și al unsprezecelea an consecutiv de creștere globală. Ucraina rămâne țara cu cea mai mare povară militară din lume, alocând 40% din PIB, echivalentul a 84.1 miliarde de dolari pentru apărare. Datele se regăsesc în raportul prezentat pe 27 aprilie de Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI).
„Cheltuielile militare globale au crescut din nou în 2025, deoarece statele se adaptează la războaie, incertitudini și tulburări geopolitice prin programe naționale de înarmare”, a declarat Xiao Liang, cercetător în cadrul Programului de Cheltuieli Militare și Producție de Arme al SIPRI, adăugând că această tendință va continua în 2026 și probabil în anii următori.
Top cinci țări cu cele mai mari cheltuieli militare în 2025
SUA rămân pe primul loc, cu 954 de miliarde de dolari (3.1% din PIB);
China – 336 de miliarde de dolari (1.7% din PIB);
Rusia – 190 de miliarde de dolari (7.5% din PIB);
Germania – 114 miliarde de dolari (2.3% din PIB);
India – 92.1 miliarde de dolari (2.3% din PIB).
Împreună, aceste cinci țări cumulează circa 1.7 trilioane de dolari, reprezentând 58.7% din totalul cheltuielilor militare mondiale.
România și Republica Moldova
România a alocat în 2025 pentru apărare 9.7 miliarde de dolari, reprezentând 2.3% din PIB.
Republica Moldova nu a fost inclusă în clasamentul SIPRI, însă potrivit datelor oficiale, bugetul pentru apărare a constituit 1.9 miliarde de lei în 2025 sau circa 0.6% din PIB.
Top cinci creșteri ale bugetelor militare în 2025
Cele mai mari creșteri față de 2024 au fost înregistrate de:
Belgia (+59%)
Spania (+50%);
Norvegia (+49%);
Danemarca (+46%);
Indonezia (+28%).
SUA au redus bugetul, Europa l-a majorat
Bugetul american pentru apărare s-a redus cu 7.5% față de 2024, ca urmare a sistării asistenței financiare militare pentru Ucraina. Cu toate acestea, SUA au continuat să investească în capacități nucleare și convenționale pentru a-și menține dominația în emisfera vestică și a descuraja China în Indo-Pacific.
„Scăderea cheltuielilor militare ale SUA în 2025 va fi probabil de scurtă durată. Cheltuielile aprobate de Congres pentru 2026 au crescut la peste un trilion de dolari și ar putea ajunge la 1.5 trilioane în 2027, dacă este acceptată ultima propunere bugetară a președintelui Trump”, a declarat Nan Tian, directorul Programului SIPRI pentru Cheltuieli Militare.
Principalul motor al creșterii globale a fost Europa, cu un avans de 14%, ajungând la 864 de miliarde de dolari.
Cei 29 de membri europeni NATO au cheltuit împreună 559 de miliarde de dolari, iar 22 dintre aceștia au depășit pragul de 2% din PIB - Germania, Marea Britanie, Polonia, Spania, Țările de Jos, Norvegia și altele.
Cheltuielile Rusiei au crescut cu 5.9%, ajungând la 190 de miliarde de dolari, cu o povară militară de 7.5% din PIB. Ucraina și-a majorat cheltuielile cu 20%, ajungând la 84.1 miliarde de dolari, respectiv 40% din PIB.
Tendințe globale de înarmare
În Asia și Oceania, cheltuielile militare au totalizat 681 de miliarde de dolari, cu 8.1% mai mult față de 2024, cea mai mare creștere anuală din 2009. China, al doilea cel mai mare cheltuitor militar mondial, și-a majorat bugetul cu 7.4%, ajungând la 336 de miliarde de dolari, marcând a 31-a creștere consecutivă.
Japonia a alocat 62.2 miliarde de dolari sau 1.4% din PIB, cea mai mare pondere din 1958, iar Taiwan a crescut cu 14%, ajungând la 18.2 miliarde de dolari - 2.1% din PIB, pe fondul intensificării exercițiilor militare chineze în jurul insulei.
În Orientul Mijlociu, cheltuielile au atins aproximativ 218 miliarde de dolari, cu o creștere nesemnificativă de 0.1% față de 2024. Africa a înregistrat al treilea an consecutiv de creșteri, ajungând la 58.2 miliarde de dolari, cu 8.5% mai mult față de 2024 și cu 45% mai mult față de 2016.
La nivel global, continentul american ocupă primul loc în distribuția cheltuielilor pentru apărare, urmat de Europa, Asia și Oceania, iar Orientul Mijlociu se situează pe ultima poziție.
CITIȚI ȘI:
