Două rapoarte, două imagini diferite ale presei din R. Moldova: Progres regional și autocenzură din frica de a pierde finanțări externe
Două rapoarte importante despre starea presei din R. Moldova, făcute publice în preajma Zilei Internaționale a Libertății Presei, marcate pe 3 mai, prezintă concluzii diferite despre situația mass-mediei autohtone. Pe de o parte, este remarcat progresul presei naționale în regiune, iar pe de altă parte, sunt semnalate fenomene de autocenzură în unele redacții, din teama de a pierde finanțările externe.
Subiectul a fost dezbătut la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova, ediția din 4 mai.
R. Moldova, pe locul 31 în indexul libertății presei
Potrivit raportului publicat de Reporteri Fără Frontiere (RSF), Republica Moldova a avansat în clasament, ocupând locul 31 și devenind lider regional cu statut „satisfăcător”.
Acest rezultat a fost posibil datorită acțiunilor Guvernului de a oferi presei mai multă libertate și de a impune reguli stricte de transparență.
„Atât la Parlament, cât și la comisia de profil, precum și cu colegii din societatea civilă, am încercat să facem față multor rigori legate de aderarea țării la standardele Uniunii Europene. Mă refer, în primul rând, la pluralismul mediatic și la transparența proprietății în domeniul audiovizualului. Am creat un cadru legal pentru a asigura o mai mare independență televiziunii publice. Drept rezultat, acțiunile noastre au fost resimțite în acest index”, a declarat Liliana Nicolescu-Onofrei, președinta Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, la postul național de radio.
Breasla jurnalistică din R. Moldova se bucură de libertatea deplină stipulată în cadrul legal, devenind o insulă de contrast regional și global: în timp ce la nivel internațional libertatea presei scade, mass-media din R. Moldova își consolidează pozițiile în Europa de Est. Standardele înalte și absența intimidării sistematice a jurnaliștilor fac ca presa să abordeze cu încredere subiecte politice sensibile.
„Pentru mine, un indiciu esențial că presa este liberă în țara noastră este că nu avem jurnaliști în exil și nu avem jurnaliști în închisori. De asemenea, nu avem cazuri grave de presiune asupra jurnaliștilor”, a declarat Viorica Zaharia, jurnalistă și expertă media, președinta Consiliului de Presă, la aceeași emisiune de la Radio Moldova.
Aceasta a adăugat că organizația pe care o conduce publică anual „Cartea neagră a risipei banilor publici”, care scoate în prim-plan informații ce ar putea deranja unii politicieni.
„Dacă ne-am fi autocenzurat, probabil am fi fost mai atenți la unii și mai puțin atenți la alții. Pentru mine, munca pe care o realizăm este dovada că facem jurnalism liber”, a punctat Zaharia.
Autocenzura și frica de a pierde finanțări externe
Pe de altă parte, raportul din aprilie al Amnesty International Moldova a indicat că libertatea presei, îndeosebi cea proeuropeană, prezintă simptome de fragilitate, autocenzură și presiune din teama de a critica guvernarea din motive economice.
„Amnesty nu face ratinguri naționale sau internaționale. Republica Moldova are presă liberă și există libertate de exprimare. Totuși, asta nu înseamnă că nu există probleme legate de libertatea jurnalistului de a-și face lucrul. Noi am descris problemele pe care le-am monitorizat pe parcursul a doi ani și le-am indicat în raportul nostru”, a declarat Veaceslav Tofan, director executiv al Amnesty International Moldova.
Potrivit expertei media Viorica Zaharia, dacă un jurnalist simte că este supus unor presiuni care conduc la autocenzură, trebuie să le denunțe public.
„Dacă faci autocenzură, nu mai ești jurnalist credibil și nu-ți poți face calitativ munca. Dacă vin presiuni în urma cărora tu îți faci autocenzură, aceste presiuni trebuie denunțate. Dacă ai un subiect de interes public, fii bun și fă-l”, a recomandat Viorica Zaharia.
Liliana Nicolescu-Onofrei, deputată din partea partidului aflat la guvernare, i-a reproșat reprezentantului Amnesty că raportul conține constatări fără a preciza clar din partea cui au fost invocate amenințările legate de finanțări.
„Insinuați că donatorii încearcă să ofere granturi în mod necorespunzător? De ce spuneți că presa se autocenzurează pentru că se teme că nu va mai primi granturi de la partenerii internaționali?”, a întrebat legislatoarea.
Veaceslav Tofan a clarificat că nu este vorba de o opinie a organizației, ci de o tendință observată în urma discuțiilor cu jurnaliști care s-au confruntat cu astfel de situații.
„În raportul nostru scrie că unii politicieni au încercat să influențeze politica editorială, prin amenințări că, «dacă voi o continuați așa, atunci nu o să aveți granturi». Și noi avem dovezi pe cazul dat”, a precizat directorul executiv al Amnesty International Moldova.
Dezbaterea la subiectul finanțării presei din granturi internaționale a fost alimentată și de contextul închiderii programului USAID, care oferea sprijin financiar pentru presa cu orientare proeuropeană, inclusiv în Republica Moldova.
Viorica Zaharia a contestat ideea că presa din R. Moldova ar fi împărțită în presă proeuropeană și prorusă, considerând că termenul corect este presă polarizată.
„Singura polarizare care poate exista este dacă respecți deontologia profesională sau nu. Deontologia te face jurnalist. Dacă ești proeuropean sau pro-opoziție, înseamnă că ești partizan. Partizanatul nu este jurnalism”, a conchis președinta Consiliului de Presă.
Pe 21 aprilie, Amnesty International a publicat raportul „Starea drepturilor omului în lume”, în care se menționează că „libertatea presei proeuropene este extrem de vulnerabilă din punct de vedere financiar, în urma sistării finanțărilor din partea USAID”.
Raportul semnalează că mai multe instituții media au fost supuse unor presiuni politice privind conținutul editorial, sugerând o reflectare mai docilă față de putere în schimbul accesului la granturi externe.
Iar pe 3 mai, raportul Reporteri Fără Frontiere a clasat Republica Moldova pe poziția 31, confirmând statutul de lider regional în materie de libertate a presei.
CITIȚI ȘI:
