Tentativă eșuată de revocare a primarului de Hârtop prin referendum. CEC: Motivele invocate nu sunt suficiente
Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins, în ședința din 5 mai, cererea de înregistrare a unui grup de inițiativă pentru inițierea referendumului local de revocare a primarului comunei Hârtop, din raionul Cimișlia, Vitalie Caraja. CEC a invocat lipsa probelor care să confirme, în condițiile legii, temeiurile de admisibilitate pentru organizarea referendumului.
Motivele invocate de inițiatori
La baza solicitării a stat Rezoluția Adunării cetățenilor comunei Hârtop din 14 martie, la care au participat 41 de persoane. Aceștia au constatat că primarul nu respectă interesele comunității locale în procesul de amalgamare voluntară și că a pierdut încrederea cetățenilor.
Conducătoarea grupului de inițiativă, Mariana Vlasenco, a invocat în cadrul ședinței mai multe acuzații la adresa primarului: abuzuri de serviciu, concedieri abuzive, intimidarea cetățenilor și lipsă de transparență.
„Lipsa transparenței în procesul de amalgamare a fost cireașa de pe tort”, a declarat aceasta.
Poziția primarului
Primarul Vitalie Caraja a prezentat o notă informativă prin care a precizat că toate procedurile de amalgamare au fost transparente și legale.
„Procesul de amalgamare voluntară invocat în contextul inițierii referendumului local s-a desfășurat în temeiul cadrului normativ aplicabil, prin acte adoptate de autoritatea deliberativă locală, în limitele competențelor legale atribuite acestuia”, se arată în declarația primarului.
Consiliul comunei Hârtop a adoptat, pe 12 februarie, o decizie privind inițierea procesului de amalgamare, abrogată ulterior pe 3 aprilie, când a fost aprobată o nouă decizie la același subiect. Înaintea votului, au fost organizate consultări publice, pe 29 martie, iar pe 29 aprilie a fost inițiat dialogul interinstituțional cu autoritățile implicate în procesul de amalgamare.
Concluziile CEC
CEC a constatat că nu au fost identificate acte emise de autoritățile competente care să ateste încălcarea de către primar a obligațiilor legale în exercitarea mandatului.
„Din documentele prezentate, inclusiv cele depuse ulterior, nu rezultă existența unor probe sau înscrisuri care să confirme, în condițiile legii, temeiurile de admisibilitate pentru inițierea referendumului”, se arată în concluzia CEC.
Comisia a subliniat că revocarea primarului reprezintă o măsură excepțională, care poate fi inițiată prin referendum doar în prezența unor fapte ce vizează exercitarea mandatului în raport cu interesul public al comunității, confirmate în modul stabilit de lege.
Potrivit articolului 217, alineatul 3 din Codul electoral, revocarea poate fi inițiată în cazul în care primarul nu respectă interesele comunității, nu exercită în mod adecvat atribuțiile de ales local sau încalcă normele morale și etice.
La finalul ședinței, Mariana Vlasenco a declarat că „a fost un exercițiu prețios și că va încerca repetat să inițieze această procedură, adunând probele necesare, ca cererea să fie eligibilă”.
Hotărârea CEC poate fi contestată în termen de trei zile la Curtea de Apel Centru.
Republica Moldova rămâne una dintre cele mai fragmentate administrativ țări din Europa, cu aproape 900 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă.
Conceptul reformei administrativ-teritoriale, făcut public la începutul lunii aprilie curent, prevede introducerea unui prag minim de 3.000 de locuitori pentru fiecare primărie, reducerea numărului de raioane de la 32 la 10, reorganizarea serviciilor publice și triplarea stimulentelor financiare pentru localitățile care aleg să se unească.
Potrivit Guvernului, reforma este necesară în condițiile în care majoritatea primăriilor au o capacitate financiară redusă și depind în mare parte de transferurile de la bugetul de stat, ceea ce limitează investițiile și afectează accesul cetățenilor la servicii de bază.
CITIȚI ȘI:
