Resurse concentrate pe corupția la nivel înalt: Guvernul modifică regulile de investigare a cauzelor penale
Centrul Național Anticorupție (CNA) își va extinde competențele pentru investigarea fraudelor financiare în proporții deosebit de mari, inclusiv a celor care afectează fondurile publice, externe și interesele financiare ale Uniunii Europene, potrivit unui proiect aprobat astăzi de Guvern.
Inițiativa stabilește clar competențele Procuraturii Generale, Procuraturii Anticorupție, Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), precum și ale organelor de urmărire penală de la Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal, în scopul examinării mai eficiente a dosarelor de corupție la nivel înalt, care erau tergiversate prin transmiterea lor de a o instituție la alta, susține Ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari.
Cu toate acestea, proiectul adoptat pe 6 mai de Guvern nu poate soluționa principala problemă din sistem – lipsa personalului calificat, consideră experții.
Centrul Național Anticorupție va avea un rol mai extins în investigarea fraudelor financiare de proporții, inclusiv a cazurilor de spălare de bani, fraudelor cu bani publici și altor infracțiuni economice grave, a declarat, în ședința Guvernului, ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari.
Potrivit oficialului, CNA va deveni instituția principală responsabilă de investigarea oricărei fraude care vizează fondurile venite din afara țării și resursele financiare ale Uniunii Europene. De asemenea, atribuțiile Procuraturii Anticorupție au fost modificate pentru a combate mai eficient corupția de nivel înalt.
„În competența Centrului Național Anticorupție vor intra și cauzele de escrocherie și delapidare comise prin folosirea funcției de serviciu, atunci când prejudiciul depășește 250 de salarii medii lunare pe economie prognozate anual (4.35 de milioane de lei în 2026 - n.r.), precum și cauzele de spălare a banilor ca infracțiune autonomă. Procuratura Anticorupție se va concentra pe cauzele de corupție la nivel înalt - demnitari, judecători, procurori, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, membri ai Consiliului Superior al Procurorilor”, a precizat oficialul.
Vladislav Cojuhari a mai spus că Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale se va concentra pe criminalitatea organizată, terorism și cauzele cu un grad ridicat de complexitate.
În cazurile economico-financiare și vamale, urmărirea penală va putea fi efectuată de Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal, sub conducerea PCCOCS, deoarece aceste instituții au datele, instrumentele și expertiza necesară.
Totodată, deciziile judecătorilor privind măsurile preventive vor putea fi contestate de părțile în proces la orice etapă a judecării, evitând eliberarea nejustificată a celor cercetați din motive de vicii de procedură.
Delegarea mai multor atribuții CNA, care erau anterior ale PCCOCS, nu vor eficientiza activitatea organelor de urmărire penală, care se confruntă cu un deficit de personal, afirmă expertul în domeniul justiției de la WatchDog, Alexandru Bot.
„Trebuie suplimentat efectivul de procurori ai procuraturilor teritoriale, ai Procuraturii Anticorupție, cu personal, astfel încât aceste atribuții să nu fie efemere, dar să poată fi delegate unui număr de persoane care au competența necesară să le întrebuințeze în sensul combaterii criminalității”, a comentat expertul, pentru Radio Moldova.
Precizăm că inițiativa aprobată de Guvern mai prevede ca, pentru dosarele complexe sau cu daune de proporții, să fie formate grupuri comune de urmărire penală, din care vor face parte procurori și ofițeri din diferite instituții. Astfel, cauzele importante vor putea fi investigate coordonat, cu expertiza necesară și fără întârzieri generate de transferul dosarelor între autorități.
Noile măsuri fac parte din agenda de reforme menită să alinieze Republica Moldova la standardele Uniunii Europene, termenul de implementare fiind stabilit pentru iunie 2026.
CITIȚI ȘI:
