Tiraspolul nu mai face față cheltuielilor: Administrația separatistă cere donații pentru pensii și salarii
Administrația separatistă de la Tiraspol le solicită companiilor și locuitorilor din regiunea transnistreană să contribuie la un așa-zis fond de sprijin social, denumit „Împreună”, din care urmează să fie finanțate salarii, pensii, indemnizații și alte plăți sociale.
Inițiativa aparține așa-zisului premier transnistrean, Alexandr Rozenberg, care a declarat că economia regiunii se află într-o stare critică „din cauza restricțiilor externe, a problemelor logistice și a consecințelor sistării livrărilor de gaze la începutul anului 2025”.
Rozenberg promite o gestionare transparentă a donațiilor, inclusiv prin publicarea tuturor transferurilor pe site-ul dedicat fondului. Luni, 11 mai, până la ora 17:00, donațiile colectate prin intermediul platformei totalizează puțin peste 12 mii de ruble transnistrene, echivalentul a 12.7 mii de lei.
Redacția „Zona de Securitate” menționează că, prin această inițiativă, administrația separatistă încearcă să transfere asupra mediului de afaceri și a populației responsabilitatea acoperirii unor obligații care, în mod normal, ar trebui asumate de așa-zisul „buget de stat” al regiunii transnistrene.
„Nu este vorba doar despre pensii și indemnizații, ci și despre salariile pretinsului aparat de stat: de la funcționari și administrația ilegală a lui Vadim Krasnoselski până la structurile de forță, inclusiv așa-numitul MGB”, menționează „Zona de Securitate”.
Teleradio-Moldova notează că războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, diversificarea pieței energetice pe malul drept al Nistrului – care a permis autorităților constituționale să renunțe la energia electrică produsă în regiunea transnistreană – precum și reducerea volumului de gaze rusești au provocat un declin sever al economiei din stânga Nistrului.
Exporturile regiunii separatiste s-au redus cu peste 54% în ultimii patru ani, iar salariul mediu din stânga Nistrului este astăzi de aproximativ două ori mai mic decât în restul Republicii Moldova. La începutul anului 2026, salariul mediu estimat în regiune a fost de circa 7.900 de ruble transnistrene, echivalentul a aproximativ 8.400 de lei. Prin comparație, salariul mediu prognozat pe malul drept al Nistrului pentru anul 2026 este de 17.400 de lei.
Modelul economic al regiunii separatiste transnistrene, unde locuiesc aproximativ 200.000 de oameni, a depins în mod critic de gazele furnizate de Rusia și de posibilitatea exportării producției industriale. Expertul economic Ion Preașcă afirmă că regiunea consuma anterior peste două miliarde de metri cubi de gaze ieftine anual, ceea ce permitea centralei de la Cuciurgan să producă energie electrică și să asigure industria locală cu energie și gaze la prețuri reduse. Începând cu 1 ianuarie 2025, regiunea nu mai beneficiază de gaze ieftine în volume atât de mari.
În prezent, gazele ajung în stânga Nistrului printr-un mecanism complicat și în cantități mult mai mici decât în trecut, iar procesele de producție sunt frecvent blocate. Regimul de stare de urgență economică, instituit de administrația de la Tiraspol pe fondul riscului întreruperii livrărilor de gaze, a fost prelungit în repetate rânduri începând din decembrie 2024. Criza energetică continuă să se agraveze, iar situația devine și mai sensibilă în contextul în care licența companiei Moldovagaz pentru livrarea gazelor către malul stâng al Nistrului expiră la 30 iunie 2026.
Pierderea avantajului energetic face ca o parte dintre întreprinderile industriale din regiune să nu mai fie competitive. Recent, Parlamentul de la Chișinău a votat eliminarea graduală, până la 1 ianuarie 2030, a facilităților fiscale acordate regiunii transnistrene. O parte dintre veniturile obținute prin uniformizarea taxelor și impozitelor urmează să fie direcționată către un fond de convergență destinat susținerii proiectelor de infrastructură și altor programe pentru localitățile din stânga Nistrului.
CITIȚI ȘI:
