Taiwan, Iran și avioane Boeing: Ce au discutat Trump și Xi Jinping la Summitul de la Beijing
Pacea mondială depinde de modul în care SUA și China vor gestiona problema Taiwanului, a declarat liderul Chinei, Xi Jinping, la summitul din 14 și 15 mai. Beijingul și-a exprimat îngrijorarea față de sprijinul militar american acordat Taipeiului, în contextul eforturilor președintelui Donald Trump de a îmbunătăți relațiile bilaterale și de a încheia noi acorduri comerciale.
Taiwanul, subiectul pe care Trump a vrut să îl evite
În spațiul public, cei doi lideri au încercat să minimizeze orice rivalitate. Potrivit unui oficial de la Casa Albă, citat de Washington Post, Trump nu a răspuns comentariilor lui Xi despre Taiwan și a trecut rapid la alte subiecte.
Xi Jinping l-a avertizat direct pe Trump că ar putea apărea „conflicte”, dacă cele două puteri nu gestionează corect situația din Taiwan.
„Problema Taiwanului este cea mai importantă problemă în relațiile China-SUA. Dacă va fi gestionată corespunzător, relația bilaterală se va bucura de o stabilitate generală. În caz contrar, cele două țări vor avea ciocniri și chiar conflicte, punând întreaga relație în mare pericol”, a declarat Xi, conform comunicatului Ministerului chinez de Externe, citat de agenția Xinhua.
Deși Trump a declarat ulterior că întâlnirea a fost „excelentă”, tonul lui Xi a arătat clar că liderul chinez a venit la negocieri cu prioritatea pe securitate.
Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că politica SUA față de Taiwan este „neschimbată”.
„Din perspectiva noastră, orice schimbare forțată a statu-quo-ului în situația actuală ar fi dăunătoare pentru ambele țări”, a precizat acesta într-o declarație difuzată de NBC.
Analiștii subliniază că Trump a venit la Beijing în primul rând pentru a ameliora relațiile economice, aducând cu el zeci de lideri de afaceri americani de top și punând accentul pe consolidarea legăturilor comerciale, în detrimentul rivalității militare.
Iranul, o altă miză a summitului
Un alt subiect important pentru Trump a vizat consecințele războiului cu Iranul, care a blocat o mare parte din comerțul global cu resurse energetice, provocând creșterea prețurilor pe plan intern.
„Nu voi mai avea multă răbdare. Ar trebui să facă o înțelegere”, a declarat Trump despre Iran într-un interviu difuzat joi seară la Fox News, citat de Reuters.
După discuțiile dintre cei doi lideri, Casa Albă a anunțat că Trump și Xi au convenit că Strâmtoarea Ormuz trebuie să rămână deschisă, iar Xi și-a exprimat clar poziția față de reducerea tensiunilor militare în navigația maritimă.
Iranul a închis strâmtoarea pentru majoritatea traficului maritim, ca răspuns la atacurile americano-israeliene care au început pe 28 februarie, provocând o perturbare fără precedent a aprovizionării globale cu energie.
Trump dorește sprijinul Chinei pentru a pune capăt unui război care a devenit o povară electorală. Analiștii se îndoiesc însă că Xi va fi dispus să preseze puternic Iranul, dat fiind că aceasta reprezintă o contrapondere strategică față de SUA, China fiind și principalul cumpărător de petrol iranian.
200 de avioane Boeing și cipuri NVIDIA pentru China
Printre rezultatele concrete ale vizitei se numără mai multe acorduri comerciale. China a fost de acord să cumpere 200 de avioane Boeing, anunț care a dus imediat la o scădere de 4% a acțiunilor companiei.
Analiștii subliniază că numărul este semnificativ mai mic decât necesarul real al companiilor aeriene chineze.
Cu ocazia vizitei lui Trump în China din 2017, Beijingul agrease achiziționarea a 300 de aeronave Boeing, dar tensiunile comerciale ulterioare au afectat puternic poziția companiei pe piața chineză.
Un alt acord vizează vânzarea cipurilor H200 produse de NVIDIA către zece firme chineze, printre care Lenovo și Foxconn.
Înainte de înăsprirea restricțiilor de export americane, NVIDIA deținea aproximativ 95% din piața de cipuri avansate din China.
De ce Taiwanul este o rană deschisă pentru China
China revendică de mult timp suveranitatea asupra Taiwanului, un teritoriu strategic nu doar militar, ci și tehnologic, insula fiind un producător mondial de top în domeniul semiconductorilor.
SUA, deși nu recunosc oficial Taiwanul ca stat independent, reprezintă principalul susținător militar și diplomatic al acestuia.
În perioada administrației Biden, președintele democrat precizase că va apăra democrația autonomă a insulei în cazul unei invazii, iar Trump a declarat, în noiembrie anul trecut, că Xi „înțelege ce se va întâmpla”, dacă Armata Populară de Eliberare va încerca o preluare a Taiwanului, potrivit Bloomberg.
Pentru Partidul Comunist Chinez, Taiwanul reprezintă „ultima piesă” a războiului civil chinez încheiat în 1949. Reintegrarea insulei este văzută ca un act de justiție istorică.
Din punct de vedere militar, Taiwanul este un punct strategic vital. Controlul asupra insulei ar permite Chinei să rupă bariera geografică formată de aliații SUA (Japonia, Taiwan, Filipine), oferind marinei chineze acces neîngrădit în Pacific
Existența unui Taiwan democratic, prosper și vorbitor de limbă chineză la porțile Beijingului reprezintă o provocare ideologică. Succesul modelului politic din Taiwan contrazice narațiunea conform căreia sistemul autoritar este singura cale viabilă pentru dezvoltarea societății chineze.
CITIȚI ȘI:
