Exporturile cresc mai rapid decât importurile: Cei mai mulți bani vin din UE – peste 500 de milioane de euro în primul trimestru
Republica Moldova vinde mai mult peste hotare. Exporturile de mărfuri din primul trimestru al anului au crescut cu peste 10% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul unei creșteri mult mai modeste a importurilor, de doar 1.4%. Deficitul balanței comerciale, deși în scădere, rămâne considerabil. În primele trei luni ale anului, valoarea mărfurilor importate a depășit exporturile cu circa 1.6 miliarde de euro.
În total, în perioada ianuarie–martie 2026, exporturile de mărfuri au însumat 848.5 milioane de euro, în creștere cu 10.2% comparativ cu primele trei luni ale anului trecut. Totodată, chiar dacă au crescut mai lent, cu numai 1.4%, importurile au totalizat 2.4 miliarde de euro, menținând balanța comercială negativă.
Din totalul exporturilor, peste 80% reprezintă mărfuri autohtone, iar ponderea acestora este în creștere cu peste 13%. Reexporturile clasice și cele după prelucrarea în Republica Moldova s-au diminuat, deținând în primele trei luni ale anului o cotă de 19.1%.
Mărfurile produse sau reexportate de Republica Moldova au ajuns preponderent în statele Uniunii Europene, care au avut o pondere de 61.8% din totalul exporturilor. Valoarea totală a exporturilor către UE a însumat, în ianuarie–martie, 524.9 milioane de euro, în timp ce vânzările către țările Comunității Statelor Independente au adus Republicii Moldova doar 52.3 milioane de euro, adică practic a zecea parte din câștigurile obținute pe piața europeană.
Principala țară de destinație a exporturilor moldovenești rămâne România, cu o cotă de 27% din totalul exporturilor. Aceasta este urmată de Turcia (15.9%), Italia (9%), Cehia (8.2%), Ucraina (8.1%) și Germania (5,2%). Acestor state le-au revenit, cumulat, 73.3% din totalul exporturilor.
În primele trei luni ale anului, cele mai mari creșteri au fost înregistrate la exporturile de semințe și fructe oleaginoase, cu peste 50%, precum și la cele de cereale și preparate pe bază de cereale, cu aproape 27%. În același timp, cele mai mari importuri au fost cele de gaze și produse industriale obținute din gaze, care au crescut cu peste 11% și reprezintă circa 16% din total. Pe de altă parte, s-au diminuat importurile de fier și oțel, cu peste 38%, precum și cele de petrol și produse înrudite, cu 7.7%.
Decalajul considerabil dintre exporturi și importuri a determinat acumularea, în ianuarie–martie 2026, a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 1.6 miliarde de euro. Comerțul cu țările Uniunii Europene s-a încheiat, în primul trimestru al anului, cu un deficit de 861.4 milioane de euro, iar cel cu țările CSI – cu un deficit de 21.4 milioane de euro.
Viceprim-ministrul Eugen Osmochescu, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, afirmă că autoritățile încă analizează indicatorii economici pentru primele luni ale anului curent, iar o imagine mai clară va putea fi conturată în următoarele săptămâni. Acesta a declarat că există totuși semnale privind o creștere economică, confirmate inclusiv de datele statistice și de evaluările Băncii Naționale a Moldovei, chiar dacă conflictul din Orientul Mijlociu a accentuat presiunile inflaționiste.
Dacă la începutul anului 2026 rata anuală a inflației în Republica Moldova a scăzut până la 4.85%, aceasta a ajuns la 6.8% în aprilie, potrivit raportului publicat de Banca Națională a Moldovei (BNM) pe 14 mai. Pentru a atenua presiunile inflaționiste, în contextul intensificării conflictelor geopolitice și al tensiunilor comerciale globale, Comitetul executiv al BNM a majorat recent rata dobânzii aplicată principalelor operațiuni de politică monetară până la nivelul de 6.5% anual.
CITIȚI ȘI:
