Tribunalul pentru crima împotriva Ucrainei poate deveni un instrument practic prin care Rusia să fie trasă la răspundere, spun experții
Tribunalul special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, constituit la cea de-a 135-a Sesiune ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei (CoE), desfășurată pe 15 mai la Chișinău, are, în primul rând, o dimensiune morală, însă poate deveni și un instrument practic prin care Federația Rusă să fie trasă la răspundere pentru războiul declanșat împotriva statului ucrainean, afirmă analistul politic Nicolae Negru.
„Dacă va funcționa acest tribunal, Rusia poate fi trasă la răspundere pentru agresiunea ei și pentru crimele de război, pentru genocidul pe care l-a comis în Ucraina”, a declarat Nicolae Negru, la o ediție specială de la Moldova 1, dedicată sesiunii ministeriale a CoE, care a reunit astăzi peste 50 de delegații străine la Chișinău.
Eficiența instituției va depinde de modul în care va funcționa tribunalul, de regulile procedurale și de mecanismele juridice care vor permite investigarea și documentarea crimelor.
„Este important, chiar la nivel simbolic, că 30 și ceva de state au decis să formeze acest tribunal, înseamnă că ele consideră că există o vină a Rusiei, că ea trebuie să plătească pentru ceea ce face în Ucraina. Dar, desigur, fiecare crimă trebuie înregistrată, trebuie evaluată și trebuie înaintat contul Rusiei”, a adăugat Negru.
Tribunalul poate deveni un instrument real de justiție internațională, însă impactul său va fi condiționat de modul în care se va încheia războiul și de raportul de forțe care va exista după conflict, a declarat, la aceeași emisiune, expertul în securitate, Pavel Horea.
„Tribunalul special poate deveni un instrument real, dar depinde foarte mult și de cum se va încheia acest război, care va fi, totuși, entitatea care va prezida sau sub egida cărui organism internațional va fi format acest tribunal”, a menționat Horea.
Potrivit expertului, componenta politică a inițiativei este, în prezent, mai puternică decât cea juridică, deoarece tragerea la răspundere a Federației Ruse presupune investigarea liderilor politici și militari care au ordonat invazia.
„Ca să fie trasă la răspundere Federația Rusă, asta înseamnă să tragi la răspundere principalii conducători, adică președintele, premierul, șeful forțelor armate și cei care au emis ordine ce au dus, în cele din urmă, la acest război și la crimele care s-au produs acolo”, a afirmat expertul.
Horea a atras atenția că amploarea investigațiilor va depinde și de situația teritoriilor ocupate sau eliberate ale Ucrainei, în special a regiunilor unde au fost documentate presupuse crime de război și crime împotriva umanității.
„Contează foarte mult ce teritorii vor rămâne sub ocupația Federației Ruse și care vor fi retrocedate Ucrainei, fiindcă, în măsura în care aceste teritorii vor fi recuperate, vor putea avea loc investigații. La Bucea, Irpin sau Mariupol au fost documentate numeroase suspiciuni de crime de război și crime împotriva umanității comise de trupele Federației Ruse”, a amintit expertul.
Unul dintre cele mai importante teste pentru Moscova va fi cooperarea cu justiția internațională și posibilitatea extrădării persoanelor investigate, crede Horea.
„Va dori Federația Rusă să extrădeze acele persoane pentru a fi supuse unui proces de judecată? Acest moment ar fi un indicator foarte important referitor la deschiderea Federației Ruse și dorința acesteia de a se reintegra în lumea civilizată”, a mai spus Pavel Horea.
Rusia se confruntă cu dificultăți economice
Referindu-se la perspectivele războiului din Ucraina, expertul în securitate a menționat că Rusia continuă să întâmpine dificultăți economice și militare, chiar dacă majorarea prețului la petrol i-a oferit temporar resurse suplimentare pentru finanțarea războiului.
„Federația Rusă continuă să întâmpine dificultăți în ceea ce ține de continuarea acestui efort de război. În ultimele două luni, Federația Rusă nu a mai înregistrat avansuri semnificative care să denote faptul că aceasta se află într-un avans continuu. Practic, avem o stabilizare”, a afirmat Horea.
Acesta a făcut referire și la estimările Institutului pentru Studiul Războiului, potrivit cărora Ucraina ar fi început, în ultimele luni, să recupereze mai mult teren decât pierde.
„Dacă acest trend se va menține, atunci putem spune că războiul a intrat într-o fază în care niciuna dintre părți nu poate avansa decisiv, iar Federația Rusă va fi nevoită să ia în calcul o încheiere a războiului prin cerințe nu atât de maximaliste cum le are acum”, a declarat expertul.
În opinia lui Nicolae Negru, presiunea economică și politică exercitată de Uniunea Europeană la fel poate deveni un factor decisiv în eventualele negocieri de pace.
„Europa începe să demonstreze că ea totuși există, că ea are ceva de spus și că un eventual acord de pace nu poate fi încheiat fără Europa”, a afirmat editorialistul.
Rusia nu își va putea restabili poziția economică și influența regională fără reluarea relațiilor cu Uniunea Europeană, consideră Nicolae Negru.
„Rusia are nevoie de Uniunea Europeană. Ea nu a crezut că Uniunea Europeană va rupe această dependență. Credea că Europa va accepta toate acțiunile agresive pe care le-a întreprins împotriva Ucrainei”, a conchis Nicolae Negru.
În cadrul reuniunii ministeriale de la Chișinău, Republica Moldova a predat oficial Președinția Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei, pe care a deținut-o în ultimele șase luni, Principatului Monaco.
La eveniment au participat peste 50 de delegații străine, inclusiv peste 20 de miniștri de Externe. În cadrul celei de a 135-a Sesiuni ministeriale a Consiliului Europei, statele membre au adoptat Rezoluția privind instituirea acordului parțial extins pentru crearea Comitetului de management al Tribunalului special privind crima de agresiune împotriva Ucrainei.
Documentul a fost înmânat oficial ministrului ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, de către secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, și vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul de Externe al R. Moldova.
CITIȚI ȘI:
