Reducerea deficitului, reforme fiscale și stabilitate economică: Ce prevede noul acord cu FMI
Republica Moldova va avea un nou program cu Fondul Monetar Internațional (FMI), însă fără finanțare directă. Autoritățile de la Chișinău și misiunea FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind un program pe 36 de luni, susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI), destinat sprijinirii reformelor economice și menținerii stabilității macroeconomice într-un context regional marcat de noi șocuri energetice și incertitudini geopolitice, anunță miercuri instituția financiară internațională.
„Noul program PCI, care este un program fără finanțare, conceput pentru a susține politici economice solide, confirmă angajamentul continuu al autorităților față de asigurarea stabilității macroeconomice și financiare și a creșterii economice durabile. Acest acord la nivel de experți urmează să fie propus spre aprobare Consiliului de directori executivi al FMI”, a declarat șefa misiunii FMI pentru Moldova, Alina Iancu, la finalul vizitei desfășurate la Chișinău în perioada 7–20 mai.
Instituția avertizează însă că economia Republicii Moldova va încetini în 2026, pe fondul efectelor războiului din Orientul Mijlociu și al continuării războiului din Ucraina. FMI estimează o creștere economică de doar 1,5% în acest an, față de 2,4% în 2025, în timp ce inflația medie anuală ar urma să ajungă la 8,1%.
Potrivit FMI, economia moldovenească și-a revenit anul trecut, în pofida crizei energetice de la începutul anului, fiind susținută de cererea internă și de redresarea sectorului agricol. Totuși, costurile mai mari la energie și cererea externă mai slabă vor limita în acest an consumul, investițiile și exporturile.
Instituția financiară internațională estimează și o creștere a deficitului contului curent până la 22,1% din PIB.
„Perspectivele Republicii Moldova depind în mare măsură de durata și intensitatea războiului din Orientul Mijlociu, precum și de războiul din Ucraina. Dacă costurile energetice se vor menține la nivel înalt, aceasta ar putea genera presiuni inflaționiste persistente, în timp ce perturbările de pe piețele de îngrășăminte și combustibil ar putea afecta negativ producția agricolă. Gradul înalt de incertitudine și înrăutățirea condițiilor financiare la nivel global ar putea, de asemenea, să afecteze investițiile, remiterile și cererea externă. Aceste șocuri ar putea slăbi și mai mult creșterea economică și ar putea adânci dezechilibrele externe”, notează sursa citată.
Conform parametrilor negociați, autoritățile de la Chișinău și-au asumat reducerea deficitului bugetar până la 3,5% din PIB până în 2029. Pentru atingerea acestui obiectiv, Guvernul va trebui să implementeze reforme fiscale care vizează extinderea bazei TVA, simplificarea sistemului de impozitare și îmbunătățirea administrării veniturilor.
Programul mai include reforme privind managementul finanțelor publice, administrarea datoriei de stat și evaluarea riscurilor generate de întreprinderile de stat. Totodată, Banca Națională a Moldovei va continua să utilizeze instrumentele disponibile pentru menținerea stabilității prețurilor și consolidarea sectorului financiar.
FMI mai susține că reformele prevăzute în cadrul noului program vor contribui și la obiectivul strategic al Republicii Moldova de avansare în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Precizăm că în dimineața zilei de 20 mai, premierul Alexandru Munteanu a anunțat că Guvernul și FMI au ajuns la o înțelegere privind noul acord. Șeful Executivului a declarat că au fost depășite „unele neconcordanțe tehnice” și că noul acord reprezintă un semnal de încredere din partea partenerilor externi în capacitatea autorităților de a gestiona economia și de a continua reformele, în pofida contextului regional complicat și al crizelor energetice.
Amintim că anterior, Republica Moldova a ratat ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari (circa 2.9 miliarde de lei) de la FMI, întrucât în anul 2025 nu au avut loc misiuni de evaluare, iar programul de finanțare a expirat pe 19 octombrie.
Din suma totală care nu a fost debursată, peste un miliard de lei erau destinați pentru programele finanțate prin Mecanismul de Finanțare Extinsă și Mecanismul Extins de Creditare. Alte 1.8 miliarde de lei erau alocate pentru programul finanțat prin Mecanismul de Creditare pentru Reziliență și Durabilitate.
CITIȚI ȘI:
