„Mingea e la Adunarea Populară”: Comratul încă nu a prezentat Chișinăului documentul menit să deblocheze procesul electoral din regiune
Adunarea Populară de la Comrat nu a prezentat autorităților de la Chișinău documentul final care ar putea debloca procesul de organizare a alegerilor pentru forul legislativ din regiune, deși s-a angajat s-o facă încă săptămâna trecută.
„Mingea e la ei, la colegii din Adunarea Populară. Ei trebuiau să definitiveze toate momentele, au declarat și atunci că 95% sunt gata. Deci, mingea e la ei, Așteptăm. Era vorba să-l prezinte Comisiei Electorale Centrale (CEC) și colegilor mei din Parlament – doamnei Voloh, domnilor Chiriac și Stoianoglo (deputații Larisa Voloh, Igor Chiriac și Alexandr Stoianoglo - n.r.), pentru că ei au participat la toate întrevederile și au memorie instituțională. Așteptăm”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, pe 21 mai.
Acum mai bine de o săptămână, Igor Grosu declara că autoritățile de la Comrat au promis pe 11 mai că vor veni „în câteva zile” cu un proiect care să conțină toate modificările agreate.
Dacă Chișinăul și Comratul vor ajunge la un numitor comun privind aprobarea documentului special care să reglementeze alegerile din Găguzia, scrutinul ar putea avea loc până la sfârșitul acestui an, a mai spus atunci spicherul.
Modificările disputate vizează armonizarea procedurilor electorale din autonomie cu normele aplicate la nivel național. Printre acestea se numără modul de desemnare și verificare a membrilor comisiilor electorale, verificarea candidaților de către instituțiile statului, gestionarea listelor electorale și regulile stricte de finanțare a campaniilor.
Ulterior, proiectul urmează să fie examinat suplimentar de Parlament și de CEC pentru eliminarea tuturor neclarităților juridice, înainte de avizarea finală în cadrul Adunării Populare.
Comratul ar încerca să adoarmă vigilența Chișinăului
Șeful Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat de la Comrat, Serghei Cernev, a declarat săptămâna trecută pentru portalul Nokta.md că „Chișinăul se joacă de-a democrația, în timp ce Comratul încearcă să-i reducă vigilența”.
„Chișinăul încearcă treptat să facă ordine în sistemul nostru electoral, dar trebuie să înțeleagă că astăzi Adunarea Populară, în persoana domnului Ormanji și a acestor delegați, încearcă să adoarmă vigilența autorităților naționale și să își introducă din nou propriii candidați în Consiliul Electoral al Găgăuziei, oameni de care astăzi au nevoie tocmai Șor și echipa lui. Ei recurg acum la toate șiretlicurile, mimează acordul cu Chișinăul pentru a numi acest organ electoral drept Consiliul Electoral Central, având doar speranța că vor organiza rapid alegerile pentru Adunarea Populară”, a declarat Cernev.
Vicepreședinta Comisiei administrație publică și dezvoltare regională, Larisa Voloh, a dat asigurări că noile reguli electorale nu vor afecta autonomia găgăuză, ci o vor pregăti pentru procesul de aderare europeană.
„Autonomia găgăuză va fi păstrată. Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei va continua să funcționeze, poate cu unele intervenții de îmbunătățire, dar acest lucru se va întâmpla doar atunci când va exista un consens deplin între Chișinău și Comrat. Este o oportunitate pentru cei din Găgăuzia de a se integra și de a asigura coeziunea nu doar la nivel național, ci și la nivel european. Instituțiile și organele de conducere din regiune urmează să treacă și ele printr-un proces amplu de modernizare și reformare”, a subliniat anterior deputata.
Precizăm că mandatul Adunării Populare a Găgăuziei (APG) a expirat în noiembrie 2025, iar datele stabilite pentru vot, 22 martie și 21 iunie 2026, au fost anulate succesiv de instanța de judecată.
Potrivit unui studiu al Asociației ADEPT, criza instituțională din Găgăuzia a traversat trei faze. Prima a durat din august până în noiembrie 2025 și a fost determinată de dizolvarea organului electoral central permanent în 2023, motivul invocat fiind întreținerea costisitoare a acestuia. În noiembrie, Curtea Supremă de Justiție a anulat hotărârea APG de a dizolva autoritatea electorală locală.
A doua fază a avut loc în perioada decembrie 2025 - februarie 2026, fiind dominată de disputa privind denumirea organului electoral. Curtea Supremă de Justiție a suspendat hotărârile Adunării Populare a Găgăuziei privind completarea componenței organului electoral până la soluționarea în fond a disputei, iar APG a anulat alegerile fixate pentru 22 martie.
A treia fază a început în martie 2026 și vizează constituirea unui organ electoral din șase membri - fără nominalizările obligatorii din partea instanțelor judecătorești, precum și tensiuni politice cauzate de adresarea APG și a partidelor de opoziție către organizații internaționale precum OSCE, acuzând autoritățile de la Chișinău de blocaj și de încălcarea autonomiei politice a regiunii.
Faza curentă este marcată și de sesizările Ministerului Justiției la Curtea Constituțională privind controlul constituționalității mai multor prevederi ale legislației, printre care competența APG de a aproba membrii organului electoral central și implicarea sa în numirea conducătorilor structurilor teritoriale ale unor instituții naționale - Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și Serviciul de Informații și Securitate.
Într-un stat unitar, aceste instituții nu pot funcționa cu subordonare dublă, susține Ministerul Justiției. Asociația ADEPT estimează că blocajul ar putea fi depășit în toamna anului curent.
CITIȚI ȘI:
