Ex-ofițer de informații austriac, condamnat la peste patru ani de închisoare pentru spionaj în favoarea Rusiei
Cel mai răsunător dosar de spionaj din ultimele decenii s-a încheiat în Austria. Tribunalul din Viena l-a condamnat pe Egisto Ott, un fost ofițer al serviciilor de informații, la patru ani și o lună de închisoare pentru spionaj în favoarea Federației Ruse. Procurorii au declarat că acesta a acționat exclusiv din motive financiare și din frustrare profesională, nu din „dragoste pentru Rusia”.
Potrivit acuzării, Ott, în vârstă de 63 de ani, a colectat și a divulgat Moscovei informații extrem de sensibile.
Datele au fost transmise unor ofițeri de informații ruși, precum și lui Jan Marsalek, fostul director executiv fugar al companiei germane de plăți Wirecard, aflată în faliment, transmite BBC.
Pe lângă spionaj, Ott a fost găsit vinovat de abuz în serviciu și luare de mită.
Fostul ofițer respinge toate acuzațiile și se declară nevinovat.
Avocata acestuia, Anna Mair, a anunțat că va ataca decizia în instanța superioară: „Ceea ce m-a surprins este severitatea pedepsei. Este complet de neînțeles cum o persoană fără antecedente penale a primit aproape pedeapsa maximă. Prin urmare, vom contesta verdictul în întregime. În primul rând, vom depune o cerere de anulare pentru a contesta vinovăția și, în al doilea rând, vom face apel împotriva severității pedepsei”.
În cadrul ședințelor de judecată, procurorii au demonstrat că, în perioada 2015 - 2020, Ott a sprijinit „un serviciu secret de informații al Federației Ruse în detrimentul Republicii Austria”.
Acesta a extras ilegal o cantitate uriașă de date cu caracter personal din bazele de date ale poliției, oferindu-le lui Marsalek și altor agenți ruși contra unor sume mari de bani.
Mai mult, anchetatorii au stabilit că Jan Marsalek l-a însărcinat pe Ott să facă rost de un laptop ce conținea un sistem de securitate electronică criptat, utilizat de statele Uniunii Europene pentru comunicații securizate. Laptopul a fost ulterior predat serviciilor secrete de la Moscova.
O altă acuzație bizară gravă a vizat transmiterea către Rusia a datelor informatice din telefoanele unor înalți oficiali din Ministerul de Interne de la Viena.
Ott a intrat în posesia aparatelor după ce acestea căzuseră accidental în Dunăre, în timpul unei excursii cu barca organizate de minister.
În fața instanței, acuzarea a subliniat că agentul rus nu avea „viziuni romantice” legate de Rusia, ci a acționat din motive financiare și din frustrare față de muncă.
În replica sa, Egisto Ott a susținut că nu a fost plătit de Moscova, însă fi desfășurat, de fapt, o operațiune sub acoperire în strânsă colaborare cu un serviciu de informații din Occident.
În momentul în care Ott a fost arestat, cancelarul Karl Nehammer a descris acest dosar drept „o amenințare directă la adresa democrației și a securității naționale a țării”.
În luna aprilie 2026, Alexandru Bălan, fost director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare pentru divulgarea secretului de stat.
Ulterior, Alexandru Bălan a fost extrădat din România și predat pe 24 aprilie autorităților de la Chișinău. Acesta a fost grațiat de președinta Maia Sandu pe data de 28 aprilie, la solicitarea Moscovei, pentru a fi schimbat pe doi ofițeri SIS reținuți în Federația Rusă.
Revenirea acestora a fost posibilă în urma unui schimb internațional de persoane, care a inclus doi cetățeni moldoveni și trei polonezi.
CITIȚI ȘI:
