Aproape jumătate dintre moldoveni susțin aderarea la UE cu sau fără regiunea transnistreană
Aproape jumătate dintre moldoveni sprijină parcursul european al țării cu sau fără reintegrarea regiunii transnistrene. Doar 24.1% condiționează aderarea de soluționarea prealabilă a conflictului, potrivit unei cercetări prezentate vineri de Asociația Promo-LEX.
Studiul arată că 27.9% dintre respondenți susțin continuarea integrării europene în paralel cu identificarea unor soluții pentru conflict, iar 21.6% acceptă aderarea fără regiunea transnistreană.
Împreună, cele două opțiuni cumulează 49.5% dintre respondenții care sprijină avansarea aderării la blocul comunitar, cu sau fără reintegrare. Restul de 26.4% nu știu sau nu au oferit un răspuns.
Distribuția rezultatelor nu indică un consens, întrucât diferența dintre cei care acceptă aderarea fără regiunea transnistreană și cei care consideră că este necesară avansarea în paralel este de doar 6.3 puncte procentuale – „sub orice prag care ar putea fundamenta o majoritate politică solidă”, menționează Promo-LEX.
Această fragmentare reflectă realitatea politică recunoscută public de autoritățile de la Chișinău, care au optat anul trecut pentru decuplarea procesului de aderare la UE de procesul de reintegrare.
Menționăm că vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că regiunea transnistreană nu trebuie să devină un drept de veto asupra parcursului european.
Totodată, în cadrul vizitei sale la Chișinău, pe 8 mai curent, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a confirmat că Transnistria nu va constitui un obstacol în calea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Analiza prezentată de Promo-LEX arată că cetățenii consideră drept priorități pentru reglementarea conflictului transnistrean, în primul rând, „respectarea drepturilor omului” și „retragerea trupelor străine”. Împreună, cele două priorități acoperă 69% din opțiuni.
„Datele arată că populația de pe malul drept are așteptări clare. Drepturile omului și demilitarizarea apar ca obiective de fond, iar strategia guvernamentală mizează preponderent pe instrumente economice. Aici se vede un decalaj real, pe care politica publică ar trebui să îl reducă”, a specificat avocatul Vadim Vieru, directorul Programului Drepturile Omului la Promo-LEX.
Aproape 42% dintre respondenți consideră că drepturile omului în stânga Nistrului sunt respectate „deloc” sau „în mică măsură”, cu scoruri de 1 și 2 pe o scară de la 1 la 5. Doar 12.7% cred că drepturile sunt respectate „în mare” sau „în foarte mare măsură”.
Mijlocul scalei adună aproximativ o cincime dintre răspunsuri, ceea ce, potrivit Promo-LEX, indică o categorie consistentă de respondenți care percep situația ca fiind ambiguă sau, mai probabil, nu dețin informațiile necesare pentru o judecată tranșantă. Totodată, aproape un sfert dintre cei intervievați declară că nu cunosc răspunsul.
La întrebarea cine este responsabil de asigurarea respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană, 33.7% dintre respondenți au numit administrația separatistă de la Tiraspol, în timp ce 31.2% au indicat Guvernul Republicii Moldova. Diferența dintre cele două opțiuni este de 2.5 puncte procentuale, sub eroarea de eșantionare de 3%.
Autorii studiului constată că această „cvasi-paritate” dintre Tiraspol și Chișinău nu trebuie tratată ca o confuzie a populației. Cetățeanul identifică simultan două centre de putere care par să își împartă responsabilitatea. Deși Constituția țării și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) păstrează responsabilitatea Republicii Moldova pentru cetățenii săi care trăiesc în stânga Nistrului, viața cotidiană a populației din regiune este gestionată în paralel de structurile administrației separatiste, care aplică reglementări proprii.
„Faptul că 31.2% dintre respondenți indică Guvernul de la Chișinău drept principal responsabil este o veste pe care autoritățile constituționale ar trebui să o citească atent: o treime a populației consideră că răspunderea pentru cetățenii din stânga Nistrului aparține, înainte de orice, statului recunoscut internațional”, este mesajul transmis de organizație. Totodată, doar 11.9% identifică Federația Rusă drept principal responsabil pentru drepturile omului din regiune.
„Observăm că ceea ce documentăm an de an în regiune nu ajunge suficient în spațiul public. Cunoașterea răspunderii Federației Ruse, stabilită ferm de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, este insuficient prezentă la nivelul cetățeanului. Comunicarea pe acest dosar are nevoie de o nouă calibrare”, a mai spus Vadim Vieru.
O realitate reflectată de sondaj este distanțarea populației de pe malul drept al Nistrului de teritoriul transnistrean. Peste 65% dintre respondenți nu au călătorit în regiune în ultimii trei ani, iar fiecare al patrulea nu a fost niciodată acolo.
Cercetarea a fost desfășurată între 22 februarie și 12 martie 2026, pe un eșantion reprezentativ la nivel național, format din 1.226 de persoane.
CITIȚI ȘI:
