Social

Un an de închisoare și amendă de peste 50 de mii de lei: Inspectoratul de Mediu avertizează în legătură cu braconajul piscicol

Braconajul piscicol continuă să afecteze grav ecosistemele acvatice din Republica Moldova, mai ales în perioada de prohibiție, când pescuitul este interzis pentru protejarea procesului de reproducere a peștilor. Inspectoratul pentru Protecția Mediului anunță că intensifică acțiunile de prevenire și combatere a pescuitului ilegal și îndeamnă cetățenii să respecte legislația de mediu.

Șeful adjunct al Direcției control resurse cinegetice și piscicole din cadrul Inspectoratului, Ion Botnariuc, a declarat în emisiunea Zi de Zi de la Radio Moldova că fenomenul braconajului piscicol rămâne unul extins, în special în zonele unde există concentrații mari de resurse piscicole.

„Acest fenomen are un impact deosebit de grav asupra ecosistemelor acvatice, întrucât afectează procesul natural de reproducere a peștilor, reduce semnificativ populațiile speciilor valoroase și perturbă echilibrul biologic al bazinelor acvatice”, a explicat Ion Botnariuc.

Cele mai multe încălcări sunt depistate pe Nistru, Prut și lacul de acumulare Dubăsari. Toate speciile de pești sunt vulnerabile în fața braconajului, însă în această perioadă cele mai expuse sunt cele din clasa ciprinidelor, aflate în plin proces de reproducere.

Sancțiunile pentru pescuitul ilegal diferă în funcție de prejudiciul cauzat mediului și metodele utilizate. Pentru încălcările mai puțin grave sunt prevăzute amenzi contravenționale, iar în cazurile în care prejudiciul depășește 10 mii de lei sau sunt utilizate dispozitive electrice ori alte metode de nimicire în masă, fapta este încadrată penal.

„Pedeapsa poate fi de la 550 la până la 1.050 de unități convenționale sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 480 de ore. De asemenea, poate fi aplicată sancțiunea de închisoare până la un an”, a subliniat Ion Botnariuc.

Inspectorii de mediu spun că se confruntă cu numeroase dificultăți în timpul raziilor. Numărul redus de angajați, raportat la suprafața extinsă a obiectivelor acvatice monitorizate, îngreunează verificările.

„Uneltele ilegale de pescuit sunt deseori abandonate fără supraveghere, astfel că în mai multe cazuri este practic imposibil identificarea acelor răufăcători”, a declarat oficialul.

Totodată, acesta a menționat că există o colaborare bună între Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Inspectoratul de Poliție și autoritățile publice locale.

Potrivit expertului, informarea populației referitor la respectarea regimului de prohibiție este o responsabilitate comună pentru conservarea biodiversității și menținerea echilibrului ecosistemelor acvatice.

Pescuitul rămâne interzis până în luna iunie.

CITIȚI ȘI:

Gabriela Melnic

Gabriela Melnic

Autor

Citește mai mult