Lukașenko vrea să se întâlnească cu omologul ucrainean. Kievul a respins propunerea
Președintele din Belarus, Aleksandr Lukașenko, a propus să se întâlnească cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski în Ucraina sau Belarus, după ce Ucraina a avertizat că Rusia pregătește o nouă ofensivă de pe teritoriul belarus către Kiev și regiunea Cernihiv, scrie Euronews.
„Dacă Zelenski vrea să discute despre ceva, să ceară un sfat sau orice altceva, s-o facă. Noi suntem deschiși. Sunt pregătit să mă întâlnesc cu el oriunde, în Ucraina, în Belarus, și să discutăm despre problemele relațiilor belaruso-ucrainene”, a declarat Aleksandr Lukașenko vineri, 22 mai, citat de presa de stat belarusă.
Lukașenko a negat însă orice plan care implică țara sa în război, doar dacă nu cumva „este comisă o agresiune împotriva teritoriului” belarus.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat pe 21 mai că Kievul este pregătit să ia măsuri preventive împotriva Rusiei și conducerii belaruse, din cauza unor potențiale amenințări militare vizând nordul Ucrainei, în timpul unor exerciții nucleare comune ale Minskului și Moscovei și unor tensiuni cu state membre NATO din Europa, provocate de incursiuni ale unor drone la Marea Baltică.
„Conducerea de facto a Belarusului trebuie să rămână în gardă, adică să înțeleagă clar că vor exista consecințe dacă se desfășoară acțiuni agresive împotriva Ucrainei, împotriva poporului nostru”, a declarat Zelenski într-o vizită la Slavutîci, un oraș situat la aproximativ 50 de kilometri de frontiera cu Belarusul.
Kievul a respins propunerea lui Lukașenko.
„Începând din 2022, este evident pentru toată lumea că vorbele acestui om nu spun nimic și că noi trebuie să ne interesăm de faptele sale”, a declarat presei un consilier al lui Zelenski, Dmîtro Lîtvîn.
În 2022, Belarusul nega orice posibilă participare la invazia Ucrainei de către Rusia. Însă Moscova a folosit teritoriul belarus pentru a trece frontiera în Ucraina și a-și trimite trupele către regiuni din nord și Kiev.
„Nu ne vom lăsa antrenați în războiul din Ucraina. Nu e nevoie de asta, nici civil și nici militar”, a spus săptămâna aceasta Lukașenko.
„Există doar un caz în care Belarusul ar putea să fie antrenat în război, și anume dacă o agresiune este comisă împotriva teritoriului său”, a adăugat acesta.
În 2022 el susținea că se pregătea un atac împotriva Belarusului și că acest lucru justifica, în opinia sa, decizia sa de a pune la dispoziția Rusiei teritoriul și instalațiile militare belaruse în vederea invaziei la scară mare a Ucrainei de către Moscova.
Kievul și-a consolidat în ultimii ani fortificațiile de-a lungul frontierei cu Belarusul și își va suplimenta forțele în nordul Ucrainei, a anunțat miercuri Volodimir Zelenski.
După ce a analizat date ale serviciilor ucrainene de spionaj cu privire la „pregătirea de către Rusia a unor operațiuni către Cernihiv-Kiev”, Kievul pregătește răspunsuri tuturor scenariilor posibile ale acțiunilor inamicului, dacă rușii îndrăznesc efectiv să-și extindă agresiunea”, avertiza Zelenski.
„Examinăm, de asemenea, posibilitățile acțiunii noastre externe. L-am însărcinat pe ministrul de Externe să pregătească măsuri suplimentare de influențare diplomatică împotriva Belarusului, pe care Rusia l-ar putea folosi într-o extindere a războiului”, a subliniat președintele ucrainean, citat de news.ro.
La începutul lui aprilie, Zelenski spunea că, potrivit unor rapoarte ale armatei ucrainene, Belarusul construiește drumuri către frontiera ucraineană și instalează poziții de artilerie în apropierea Ucrainei.
Cam în aceeași perioadă, în aprilie, Lukașenko evoca presupuse acuzații nefondate de agresiune împotriva Belarusului din partea Poloniei și țărilor baltice și evoca totodată modul în care Minskul, împreună cu Moscova, ar reacționa folosind toate mijloacele disponibile - inclusiv arma nucleară.
„Sarcina mea este să-mi avertizez vecinii, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și, în aceeași măsură, Ucraina, că să le ferească Dumnezeu de orice agresiune împotriva Belarusului. Noi nu vrem războiul, nu prevedem să ne batem cu ei”, declara Zelenski.
O lună mai târziu, Belarusul și Rusia au desfășurat, săptămâna aceasta, exerciții nucleare, în cursul cărora Moscova a trimis muniție nucleară către depozite de campanie în Belarus.
La momentul lansării acestor manevre, Serviciul rus de informații externe (SVR) a publicat un comunicat în care acuza Ucraina că se pregătea de lansarea unor atacuri cu dronă către Rusia de pe teritoriul unor țări baltice și amenința cu „represalii”.
Moscova a acuzat Riga că a acceptat să lase Kievul să lanseze drone de pe teritoriul leton, „în pofida fricii de a deveni o țintă a unor atacuri de represalii ale Moscovei".
„Rusofobia primară a actualilor lideri ai Letoniei s-a dovedit mai puternică decât capacitatea de a gândi critic sau instinctul supraviețuirii”, a menționat SVR.
Letonia, la fel ca Ucraina, a dezmințit aceste acuzații drept o „nouă campanie de dezinformare”.
„Trebuie reamintit faptul că coordonatele centrelor de decizie de pe teritoriul leton sunt bine cunoscute și că apartenența țării la NATO nu-i va proteja pe cei care îi ajută pe teroriști de o retribuție dreaptă”, a mai spus SVR, în contextul în care țările baltice și-au multiplicat săptămâna aceasta alertele aeriene legate de incursiuni ale unor drone.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a respins aceste amenințări drept inacceptabile și a avertizat că „Europa va răspunde”: „Rusia și Belarusul poartă o responsabilitate directă a dronelor care pun în pericol viața și securitatea populațiilor de pe flancul nostru de est. Europa va răspunde cu unitate și fermitate”.
CITIȚI ȘI:
