Blocajul din Găgăuzia, cu rădăcini mai vechi: „Un pericol de securitate la adresa R. Moldova”
Alegerile din Găgăuzia sunt din nou motiv de dispută. Chișinăul cere respectarea legislației naționale, în timp ce Comratul invocă statutul special. Blocajul de astăzi are rădăcini mai vechi. Comunitatea găgăuză a rămas prinsă în lumea post-sovietică, dominată de limba rusă și de influența Moscovei.
Regiunea administrativ-teritorială Găgăuzia a apărut după tensiunile separatiste din 1990, inspirate de Moscova. Chișinăul a evitat escaladarea unui conflict, iar comunitatea găgăuză a obținut garanții pentru conservarea și dezvoltarea identității sale. Totuși, după trei decenii, limba rusă continuă să domine regiunea.
„Găgăuzia a devenit un pericol de securitate la adresa Republicii Moldova. Vorbim despre o regiune care este folosită constant de Federația Rusă pentru a atenta la suveranitatea Republicii Moldova. De aceea, este important să găsim toate mecanismele necesare ca să punem capăt acestui lucru”, a declarat Ștefan Bejan, expert Watchdog.MD.
Comentatorul politic Ion Tăbîrță susține opinia că locuitorii din UTA Găgăuzia au trăit cumva „într-o realitate paralelă”.
„Ei nu trec și nu trăiesc aceleași procese prin care trece restul Republicii Moldova și anume că integrarea europeană este viitorul nostru, direcția pe care trebuie să mergem, acest proiect de țară”, a remarcat Tăbîrță.
Analistul Igor Bucătaru, de la Promo-LEX, a subliniat că responsabilitatea pentru situația creată aparține atât liderilor locali, cât și puterii centrale de la Chișinău.
„Și când zic de puterea centrală, mă refer la faptul că, în acești 30 de ani, nu a existat o politică clară de integrare a etniei găgăuze în procesele politice și electorale din Republica Moldova. De cealaltă parte, avem o populație în autonomie care cunoaște prea puțin limba română”, a punctat analistul.
Blocajul politic dintre autoritățile centrale și cele regionale vizează organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară de la Comrat. Disputa este instrumentalizată informațional de Moscova.
„Propaganda rusă câștigă acolo războiul informațional pentru că noi nu comunicăm cu oamenii, nu promovăm agenda noastră cu empatie. Când discut cu oamenii, aud una și aceeași: că nu se simt parte a Republicii Moldova”, a subliniat directorul Centrului de Inițiative Civice pentru Minoritățile Naționale, Mihai Peicov.
Analiștii subliniază că soluțiile pentru regiune trebuie construite prin dialog și în limitele cadrului constituțional. Potrivit acestora, orice proces de integrare trebuie să respecte drepturile cetățenilor și direcția Europeană aleasă de Republica Moldova.
„În acest moment trebuie să ne asigurăm că integrarea în spațiul Constituțional a acestei regiuni are loc pașnic, cu respectarea drepturilor omului și, desigur, cu respectarea voinței electoratului din Republica Moldova care a votat într-o majoritate covârșitoare continuarea drumului European”, a subliniat Mihai Isac, expert în spațiul Mării Negre.
Mandatul Adunării Populare de la Comrat a expirat în noiembrie 2025, însă alegerile nu au putut fi organizate, întrucât autoritățile locale din Găgăuzia au refuzat să aplice prevederile noului Cod electoral al R. Moldova.
Ambele date stabilite pentru vot – 22 martie și 21 iunie – au fost anulate succesiv prin decizii judecătorești. Acum, Chișinăul și Comratul discută un mecanism tranzitoriu. Dacă se va ajunge la o soluție, alegerile ar putea avea loc până la sfârșitul acestui an. Chișinăul insistă asupra organizării scrutinului potrivit legislației naționale.
CITIȚI ȘI:
