Peste 80% din decesele cauzate de cancer, asociate consumului de tutun: „Nu trebuie să așteptăm voința pentru a renunța la fumat”
Consumul de tutun și nicotină nu aduce niciun beneficiu pentru sănătate, iar senzația de calm sau relaxare pe care o oferă fumatul este doar temporară și înșelătoare. În realitate, efectele nocive sunt numeroase și pot avea consecințe grave pe termen lung, susține Arcadie Astrahan, director de programe la Centrul Comunitar de Sănătate Mintală.
Una dintre cele mai importante condiții pentru a combate dependența este dorința personală și voința de a renunța, au spus majoritatea participanților la un sondaj social, a declarat Arcadie Astrahan la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1, în contextul marcării, la sfârșitul lunii mai, a Zilei mondiale fără tutun.
Unii dintre cei intervievați consideră că lupta cu fumatul începe prin controlul propriilor gânduri și prin schimbarea mentalității. Alții susțin că motivația principală este sănătatea sau familia, iar în multe cazuri oamenii renunță la țigări după apariția copiilor sau în urma unor probleme medicale.
Mai mulți respondenți au menționat că adoptarea unui stil de viață sănătos, practicarea sportului, plimbările sau găsirea unor activități care să distragă atenția de la fumat ar putea ajuta în procesul de renunțare la nicotină.
Totodată, unii consideră că dependența este foarte greu de combătut și că nici medicamentele nu oferă întotdeauna rezultate. În opinia lor, sprijinul unui specialist sau înlocuirea fumatului cu alte obiceiuri ar putea fi o soluție eficientă.
Potrivit lui Arcadie Astrahan, există mai multe metode prin care poate fi combătută dependența de fumat, inclusiv înlocuirea unor comportamente asociate consumului de nicotină cu alte obiceiuri. Specialistul susține însă că cea mai eficientă soluție rămâne eliminarea completă a nicotinei din organism, ceea ce reduce semnificativ impulsurile și atracția pentru consum.
„În linii generale, tactica principală de renunțare la fumat este eliminarea activă a nicotinei din organism, ceea ce reduce foarte mult atracția și impulsurile pentru consum. Una dintre cele mai eficiente metode este renunțarea totală, cu o perioadă scurtă de trei - cinci zile de 'craving' (dependență - n.r.) sau de impulsuri asociate consumului, după care această atracție scade considerabil, foarte eficient și rapid. Vreau să vă spun că sunt foarte eficiente atât tratamentele medicamentoase, cât și tratamentele psihoterapeutice legate de renunțarea la fumat, inclusiv fără medicamente. Voința proprie a fumătorului nu este tocmai factorul cel mai important. Nu trebuie să așteptăm să apară voința pentru a renunța la fumat”, punctează Arcadie Astrahan.
Potrivit specialistului, gândul că „eu cândva voi renunța neapărat, când voi fi gata” este unul dintre tipurile de gândire care, de fapt, „menține dependența și îndepărtează persoana de momentul renunțării la fumat”.
Specialistul avertizează că riscurile asociate fumatului și consumului de nicotină sunt multiple și că nu există „nicio doză sigură” de tutun. Potrivit acestuia, inclusiv noile forme de consum, precum „vaping-ul”, țigările electronice sau tutunul încălzit, sunt asociate cu riscuri majore pentru sănătate, similare celor provocate de fumatul clasic.
Tot mai mulți tineri încep să fumeze la o vârstă fragedă
Produsele din tutun afectează în special sistemul cardiovascular și respirator, crescând riscul de ateroscleroză, infarct, accident vascular cerebral și cancer.
„Peste 80% din mortalitatea legată de cancer și afecțiunile oncologice sunt asociate consumului de tutun. Din păcate, în Moldova încă se păstrează tendințele de creștere, ceea ce este diferit de nivelul european, mai ales în rândul tinerilor”, a precizat specialistul.
Arcadie Astrahan afirmă că rata noilor cazuri de fumat în rândul tinerilor a crescut de la 10% la 16%, iar vârsta medie de debut este de aproximativ 13 ani.
„În Moldova, tendința este că tot mai mulți tineri încep să fumeze la o vârstă fragedă. Peste 30% dintre ei sunt expuși la fumatul pasiv. De asemenea, se mărește numărul fetelor care încep să consume produse noi din tutun, inclusiv din cauza marketingului agresiv”, observă Astrahan.
Specialistul atrage atenția că mediul familial și presiunea grupului joacă un rol important în apariția dependenței. Copiii care cresc în familii unde se fumează sau sunt expuși frecvent fumului de țigară sunt mai predispuși să înceapă să consume nicotină. În același timp, promovarea produselor de tutun drept alternative „mai puțin nocive” contribuie la normalizarea acestui comportament în rândul adolescenților.
Referindu-se la efectele de scurtă durată ale nicotinei asupra creierului, specialistul explică faptul că mulți fumători percep o reducere temporară a anxietății și o îmbunătățire a stării emoționale în timpul fumatului. Totuși, acest efect este unul iluzoriu și contribuie la formarea rapidă a dependenței.
„Mecanismul dependenței, așa-numitul sistem dopaminic de recompensă, este stimulat foarte puternic de nicotină, afectând atenția, învățarea și alte procese neuroplastice. Nivelul de anxietate și tulburările depresive la fumători sunt mai mari decât la nefumători. Este un efect iluzoriu de scurtă durată, care pe termen lung poate duce la tulburări emoționale și alte dependențe”, a afirmat specialistul.
În opinia lui Arcadie Astrahan, Republica Moldova trebuie să adopte măsuri mai eficiente pentru reducerea consumului de tutun, în special în rândul tinerilor. Accizele la produsele din tutun rămân mai mici decât în alte state europene și este necesară limitarea accesibilității acestor produse, precum și intensificarea campaniilor de educare a populației.
„O soluție ar fi limitarea accesibilității produselor din tutun și educația populației, precum și o decizie politică de reducere treptată a comercializării acestor produse care au un impact negativ enorm asupra sănătății”, a conchis directorul de programe la Centrul Comunitar de Sănătate Mintală, Arcadie Astrahan.
CITIȚI ȘI:
