Ecologist: „Supraexploatarea solului ne lasă neputincioși în fața inundațiilor și a secetei”
Republica Moldova este tot mai expusă efectelor schimbărilor climatice, iar absența unor măsuri concrete amplifică impactul fenomenelor meteo extreme. Expertul ecologist Petru Vinari avertizează că gestionarea defectuoasă a terenurilor a modificat deja microclimatul local, lăsând ecosistemele din localitățile țării extrem de vulnerabile.
Prelucrarea agresivă și continuă a stratului superior distruge rezervele de humus, transformă pământul într-o suprafață impermeabilă, incapabilă să absoarbă ploile torențiale și lasă culturile neprotejate.
Pierderea humusului și epuizarea rezervoarelor naturale
„În R. Moldova, majoritatea terenului este folosit în scop agricol. Și, atunci, supraexploatarea terenului agricol și, nemijlocit, lucrarea permanentă a stratului superior de sol duc la faptul că noi pierdem și humusul din sol. Pe de o parte, avem pronunțat fenomenul secetei, adică fenomenul în care solul este lipsit de cantitatea de apă de care au nevoie culturile agricole. Și, pe de altă parte, noi suntem inapți, neputincioși să păstrăm toate ploile acestea care vin cu cantități ce depășesc posibilitatea de a le păstra”, a remarcat Petru Vinari, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Deși Republica Moldova primește anual volume importante de apă sub formă de precipitații, lipsa unor bazine de retenție și rata ridicată de evaporare accentuează deficitul hidric. Din acest motiv, adaptarea microclimatului prin schimbarea destinației terenurilor devine o urgență națională.
„Ne confruntăm cu fenomenul secetei și, din toată cantitatea de apă pe care o primim anual din precipitații, nu avem posibilitatea de a o stoca. Mai mult ca atât, avem evaporări mai mari decât apa din precipitații. Ar trebui să ne dea de gândit cum utilizăm, de fapt, terenul nostru și care ar fi, de fapt, schimbările pe care ar trebui să le întreprindem ca să mărim această capacitate de stocare a precipitațiilor”, a declarat Vinari.
Ritmul urbanizării, ignorarea dinamicii naturale a apelor în faza de proiectare a infrastructurii transformă precipitațiile abundente în viituri periculoase.
„Construim multe edificii și alte obiective de infrastructură, însă nu tot timpul vrem să ne adaptăm la tot felul de factori de perturbare, cum, de exemplu, sunt inundațiile”, a precizat Petru Vinari.
Soluții - fâșii forestiere și reconstrucția „bureților” hidrologici
Ecologistul constată o comprimare a sezoanelor de tranziție ce intensifică fenomenele extreme.
„Suntem mai puțin pregătiți decât este necesar. În fiecare an, noi vedem cum clima ne arată multe posibilități pe care noi nu le-am văzut, respectiv cum copacii de meri sau peri pot oferi a doua roadă în același an, respectiv sezoanele de toamnă și primăvară se scurtează din punct de vedere al temperaturii medii de primăvară și de toamnă de la trei luni la câteva săptămâni. Respectiv, cum am spus mai devreme, în ultimii ani atestăm ploi puternice, vânt și caniculă”, a punctat Petru Vinari.
Pentru a contracara eroziunea catastrofală a peisajului și spălarea anuală a stratului fertil, expertul propune o strategie bazată pe două elemente de infrastructură verde: reîmpădurirea de protecție și revitalizarea zonelor umede. Acestea din urmă funcționează ca niște rezervoare naturale capabile să regleze microclimatul și să atenueze efectele caniculei în mod natural.
„Aceste perdele forestiere protejează câmpurile agricole de tot felul de cataclisme, inclusiv au capacitatea să stocheze cantități impunătoare de apă, protejând solul de la eroziune, protejând peisajul de la ravenele pe care noi le vedem de fiecare dată când ploile torențiale spală cantități impunătoare de sol. Aceasta se întâmplă anual la nivelul republicii. Totodată, ar putea să păstreze aceste cantități impunătoare de apă provenite de la precipitații ca ele să nu ajungă să devină distrugătoare. Este important să înțelegem cât de necesară este restructurarea și construcția zonelor umede, care istoric erau ca niște bureți ce păstrau apa din primăvară până în toamnă și, respectiv, reglau microclimatul zonei”, a recomandat Petru Vinari.
Republica Moldova se confruntă cu probleme după ploile puternice de săptămâna trecută. Raioanele Călărași și Ungheni au fost cel mai grav lovite de intemperiile violente din seara zilei de 22 mai. Furia apelor s-a dezlănțuit într-un timp record, iar viitura puternică a luat două vieți omenești, a distrus zeci de gospodării, a avariat grav infrastructura rutieră și a compromis sute de hectare de culturi agricole, declanșând o mobilizare generală a echipelor de salvare.
Angajații Inspectoratului General pentru Situații de Urgență intervin în raioanele Strășeni, Criuleni, Călărași și Ungheni pentru a preveni riscul de inundații provocat de acumulările masive de apă. Salvatorii lucrează la fortificarea digurilor de protecție, evacuarea controlată a apei și deblocarea albiilor râurilor pentru a proteja localitățile din aceste regiuni.
Deși situația este monitorizată, pericolul nu a trecut complet. Autoritățile au emis o alertă pentru localitățile din aval și îndeamnă populația să rămână extrem de prudentă în următoarele zile. Cetățenii sunt sfătuiți să evite apropierea de bazinele acvatice, cu un accent deosebit pe zonele de risc.
