Primarul Ion Ceban, scos cu forța din Parlament, după ce a dat buzna la ședința deputaților: „PAS vrea să închidă 600 de primării minimum”
Scandal în Parlament provocat de primarul Chișinăului, Ion Ceban. Acesta a dat buzna joi, 28 mai, în plină ședință a deputaților și a mers spre tribuna centrală, nemulțumit de ultimele reforme anunțate de guvernare. Pentru că nu a reacționat la solicitarea spicherului Igor Grosu de a lua loc în spațiul destinat vizitatorilor, Ion Ceban a fost scos cu forța din plenul Legislativului.
În timp ce deputații dezbăteau un subiect privind activele neutilizate ale Ministerului Apărării, primarul Ceban și-a făcut apariția în sala de ședințe și, după un schimb de replici cu deputatul Vasile Grădinaru de la Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), s-a îndreptat spre tribuna centrală.
Președintele Legislativului, Igor Grosu, l-a îndemnat pe Ion Ceban să ia locul în spațiul destinat vizitatorilor și, pentru că a refuzat s-o facă, a fost scos forțat din sala de ședințe a Parlamentului.
Ion Ceban le-a spus ulterior jurnaliștilor că ar fi fost „provocat” să întrerupă ședința deputaților.
„Există astăzi o reformă nocivă pentru toată țara. Se numește așa-numita amalgamare, prin care PAS vrea să închidă 600 de primării minimum. Și preia școlile de la municipiul Chișinău, încă 330 de milioane de la fiecare locuitor al municipiului Chișinău pentru poftele lor. Deci, asta este ce am vrut să spun cuiva din culise, dar am fost provocat”, și-a justificat fapta Ion Ceban.
Primarul a negat că, prin astfel de gesturi, ar urmări obținerea de dividende politice, afirmând că „fiecare cetățean trebuie să aibă dreptul să intre în această clădire, să-și expună păsul, să vorbească despre problemele care sunt în societate”.
Menționăm că, anterior, consilierii municipali au arătat public imagini din Primăria Chișinău unde, la ordinul lui Ion Ceban, au fost instalate niște uși care „securizează” biroul primarului, accesul fiind restricționat și pentru angajații primăriei, nu numai pentru cetățeni.
Guvernul a lansat, în ultimele luni, două reforme - cea a administrației publice locale și cea numită „RESTART în educație”.
Potrivit autorităților, procesul de amalgamare voluntară a unităților administrativ-teritoriale urmărește crearea unor primării mai puternice și capabile să ofere servicii publice calitative. Reforma își propune să elimine fragmentarea teritorială excesivă, să consolideze capacitățile financiare și administrative locale, inclusiv pentru a atrage mai multe investiții, asigurând, astfel, o dezvoltare durabilă a comunităților.
Până în prezent, circa 86% dintre primării au inițiat amalgamarea, existând 663 de decizii care vizează 767 de primării, a spus secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.
Totodată, reforma „RESTART în educație” prevede că școlile din R. Moldova nu vor mai fi gestionate de direcțiile raionale de învățământ, ci de Agenții Teritoriale pentru Educație, care vor fi subordonate direct Ministerului Educației și Cercetării. Autoritățile susțin că noul model ar urma să asigure o finanțare mai transparentă, reducerea influenței politice la nivel local și acces echitabil la educație de calitate pentru toți elevii.
