Mii de cetățeni străini își „câștigă pâinea” în R. Moldova: Discursurile de ură legate de migrație au explodat pe internet
Numărul muncitorilor străini din Republica Moldova este în continuă creștere, autoritățile raportând în prezent circa 5.000 de cetățeni din alte state care își „câștigă pâinea” pe piața locală. Fenomenul a general un val de mesaje critice în mediul online. Specialiștii remarcă faptul că multe dintre mesajele anti-imigrație sunt discriminatorii, în pofida faptului că cel puțin un membru din fiecare familie din R. Moldova este plecat peste hotare la muncă.
Străinii angajați în R. Moldova lucrează legal, achită impozite și speră să-și facă un viitor mai bun la ei acasă.
Indiferent de unde vin - fie că sunt din Europa de Est, Europa de Vest, Asia, Africa, America de Nord sau America de Sud, ei merită o atitudine respectuoasă și să le fie respectate drepturile acolo unde ale noastre se termină, afirmă psihoterapeutul Ștefan Popov.
„Deși noi încercăm să cultivăm în societate o atitudine egală față de toți oamenii, indiferent de originea acestora, acest lucru nu a anulat o caracteristică a minții noastre, involuntară, cea de a fi orientată spre dominanță socială sau cea de a crea ierarhii”, a remarcat Ștefan Popov, la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1.
Discriminarea - oglinda propriilor frustrări
Amintind de valurile de migrație ale moldovenilor, Ștefan Popov a subliniat că realitatea din prezent reflectă în mare măsură dificultățile și scenariile trăite de concetățenii noștri în ultimele decenii.
„Cu siguranță, sunt foarte multe similarități în acest sens. Trebuie să ne aducem aminte motivele pentru care noi am emigrat - pentru a câștiga bani”, a punctat specialistul, amintind că fenomenul migrației a înflorit după anii 2000.
Popov a făcut o paralelă între provocările imigranților de pe piața locală și cele ale moldovenilor plecați în străinătate, care au înfruntat aceleași dificultăți: frica de necunoscut, adaptarea anevoioasă și dorința de integrare. El a subliniat că și cetățenii noștri au fost discriminați în diverse state europene sau percepuți greșit ca muncitori slab calificați din cauza contextului economic din țară.
În acest context, psihoterapeutul a atras atenția asupra unui posibil „complex de inferioritate”, care poate influența modul în care sunt percepuți alți imigranți și poate genera reacții de superioritate sau respingere în spațiul public: „Nu este la nivel de societate, pentru că acest lucru foarte mult depinde de propriul sentiment interior, adică de cât este de împăcată persoana cu ea la nivel de stimă de sine, la nivel de încredere. Este mai mare probabilitatea ca persoanele care au un sentiment de inferioritate să folosească aceste situații pentru a-și ridica stima de sine, încercând să profite de un astfel de moment”.
Imigranții „fură locurile de muncă” ale moldovenilor?
Multe dintre mesajele din spațiul online pretind că imigranții ar „fura locurile de muncă” moldovenilor, argumentul fiind utilizat pentru a „justifica atitudini discriminatorii”.
Ștefan Popov amintește, însă, că Republica Moldova se confruntă cu un deficit de forță de muncă. În multe cazuri, angajatorii apelează la muncitori străini, deoarece există locuri de muncă refuzate de cetățenii locali din cauza nivelului salarial sau a condițiilor de muncă: „Se cunoaște de mulți ani că există un deficit pe piața muncii, de personal, la toate nivele, la toate categoriile”.
Informațiile au fost confirmate de un antreprenor din R. Moldova. În prezent, două treimi din angajații pe care îi are sunt persoane venite din zona Asiei, iar dânsul este mulțumit de modul în care aceștia muncesc.
Riscurile discursului de ură
Psihoterapeutul a avertizat că ideile de superioritate socială, etnică sau culturală pot deveni periculoase atunci când sunt amplificate în spațiul public sau exploatate politic, existând riscul generării unor tensiuni sociale.
El a subliniat că astfel de situații au avut consecințe grave în alte contexte istorice, de aceea este importantă evitarea normalizării discursului de excludere.
„Avem în Europa o țară care vorbea despre superioritatea unei rase și știm cu toții unde s-a ajuns în cele din urmă. Sigur, Republica Moldova nu are puterea nici economică, nici militară, ca să repete acel exercițiu nefericit, dar știm că au fost astfel de exemple”, a punctat psihoterapeutul.
Popov a subliniat că protejarea victimelor discriminării este o datorie comună a cetățenilor, instituțiilor statului și organizațiilor, care pot combate acest fenomen prin educație și măsuri sociale.
Atât timp cât politicienii nu vor specula electoral acest subiect, prejudecățile unor moldoveni vor rămâne la stadiul de opinii negative pasive și nu se vor transforma în acțiuni violente sau curente organizate, a adăugat el.
Migrația moldovenilor, punct de comparație
Ștefan Popov a reiterat că experiența migrației este una comună și definitorie pentru societatea moldovenească, subliniind că milioane de cetățeni au plecat la muncă în străinătate începând cu anii 2000, iar acest fenomen a transformat profund structura socială a țării.
Potrivit lui, această memorie colectivă ar trebui să contribuie la o înțelegere mai empatică a situației imigranților din Republica Moldova și „să dezvoltăm un sentiment de empatie și de înțelegere, să ne comportăm cu alții așa cum ne-am fi dorit să se comporte cu noi”.
„Noi am trecut prin aceeași situație și acest lucru nu ar trebui să-l uităm. Noi avem impresia că avem o amnezie și uităm că am fost exact în aceleași situații, ne-am confruntat cu aceleași sentimente și cred că nu ne-a plăcut atunci când am emigrat și am fost discriminați în felul acesta”, a conchis psihoterapeutul.
CITIȚI ȘI:
